Fertilizarea culturilor – stop până la primăvară! A început perioada de interdicție la nivel național. Cu o excepție!
Roxana Dobre -
Fertilizarea culturilor agricole nu mai poate fi făcută pe niciun câmp din România după 15 noiembrie, conform Ghidului de bune practici agricole. O regulă obligatorie pentru accesarea subvențiilor de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), perioada de interdicție la aplicarea îngrășămintelor (chimice sau organice), are rolul de a proteja pânza freatică.
Fermierii trebuie să știe că după data de 15 noiembrie nu mai pot aplica îngrășăminte. Perioadele în care se pot face fertilizări în câmp, în grădini, livezi sau vii sunt menționate clar Ghidul Fermierului privind condiționalitatea pentru plățile directe din acest an, cu obligativitatea SMR 2 Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole și a Programului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.
Fermierii care aplică îngrășăminte în această perioadă trebuie să aibă în vedere perioadele în care nu este permisă aplicarea acestora. Fie că este vorba despre gunoi natural sau de fertilizanți chimici, perioadele în care se pot face lucrări diferă în funcție de relieful zonei lucrate, astfel:
Excepție la intedicția de fertilizare pe timpul iernii
Interdicțiile la fertilizarea culturilor după data de 15 noiembrie au și o excepție în cazul fertilizării faziale mai ales pentru hrănirea plantelor răsărite în această toamnă. Astfel, pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înfiinţează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicţie se pot aplica îngrăşăminte chimice şi în perioada de interdicţie în limita a maximum 50 kg N substanţă activă/ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condiţiilor de aplicare. Pentru culturile din sere şi solare nu se aplică perioadele de interdicţie în condiţiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5°C.
Cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşăminte organice nu poate depăşi 170 kg N/ha/an iar cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşăminte chimice, în cazul în care nu se execută studii agrochimice, nu poate depăşi:
– 100 kg N substanţă activă/ha/an pentru vii, livezi şi alte culturi permanente;
– 80 kg N substanţă activă/ha/an pentru pajişti permanente. Fermierii care optează pentru această soluţie trebuie să întocmească un plan de fertilizare simplificat;
În cazul în care planul de fertilizare se bazează pe studii agrochimice, se aplică cantitatea de azot rezultată prin calcul în funcţie de producţia planificată şi gradul de aprovizionare a solului cu azot, cu condiţia ca îngrăşămintele organice (dacă sunt utilizate) să nu depăşească 170 kg N/ha/an.
Presiunea nutrienţilor la nivelul exploataţiei agricole se calculează pe baza datelor privind cantitatea de azot (kg N/cap animal/an) din gunoiul de grajd produs în fermă (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd şi depozitelor de stocare), prevăzute în tabelul 4 din Programul de acţiune, adunată cu cea corespunzătoare unor intrări de îngrăşăminte organice din alte ferme, raportat la suprafaţa de teren pe care se aplică îngrăşămintele organice. Valoarea rezultată trebuie să fie mai mică decât limita maximă de aplicare a îngrăşămintelor organice pe terenul agricol (170 kg N/ha/an).
