Ultimul an în care România mai produce sfeclă de zahăr. Carmen Avram transmite îngrijorările sectorului
agrointeligenta.ro
Războiul din Ucraina și coridoarele de solidaritate pun presiune și pe sectorul sfeclei de zahăr. Cultivatorii și Patronatul Zahărului din România anunță că anul acesta ar putea fi nevoiți să renunțe definitiv la cultura de sfeclă de zahăr, iar consecințele ar fi închiderea ultimelor fabrici autohtone de zahăr, pierderea de locuri de muncă și vulnerabilizarea unor regiuni din România.
Acesta a fost avertismentul europarlamentarului Carmen Avram, adresat luni, 24 aprilie, Comisarului european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, Stella Kyriakides.
„Cultivatorii de sfeclă de zahăr au avut șapte ani foarte, foarte grei, din cauza eliminării cotelor de producție, din cauza BREXIT-ului, din cauza unor acorduri comerciale nefavorabile, din cauza secetei, din cauza deciziilor luate haotic în privința produselor pentru protecția plantelor și, mai nou, din cauza importurilor masive de zahăr din Ucraina”, a spus Carmen Avram.
Inclusiv cultivatori foarte mari, precum Franța, și-au redus deja, cu 6%, suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr. Și, în timp ce producția din UE scade, Ucraina anunță că va mări producția cu 25%, ridicând capacitatea de export la o jumătate de milion de tone, în 2023-2024, iar în Europa urmează să intre în vigoare diverse acorduri comerciale cu țări terțe, care vor agrava situația.
Securitatea și siguranța alimentară a europenilor e în pericol.
Carmen Avram a ridicat și problema sectorului apicol, care se confruntă, la rândul lui, cu dificultăți din pricina războiului din Ucraina. Un studiu recent al Comisiei arată ca aproape jumătate din mierea de la raft nu e conformă. În plus, aflați sub presiune, producătorii europeni se așteaptă la pierderea unei treimi din stupi. Între timp, însă, importurile mult mai mari din China, India și Vietnam vor continua să aducă în Europa miere sub standardele europene.
Prin urmare, Carmen Avram a întrebat Comisarul european când vom avea clauze de reciprocitate în acordurile comerciale cu țări terțe, astfel încât să nu mai fie dezavantajat fermierul din UE?
În răspunsul ei, Comisarul Stella Kyriakides a spus că trebuie să fim precauți când vorbim de clauzele de reciprocitate cu țările terțe, pentru că „ar putea fi percepute de partenerii comerciali externi ca fiind protecționiste, fapt ce ar putea deteriora legăturile comerciale ale UE.”
Dar, președintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, Norbert Lins, în acord cu europarlamentarul Carmen Avram, a atras atenția Comisarului că, totuși, a venit momentul să vorbim, în sfârșit, despre aceste clauze „oglindă” cu Organizația Mondială pentru Comerț, deoarece „regulile concurențiale sunt diferite și duc la un dezavantaj pentru fermierii europeni.”
