Ing. Ionuț Mortu: Investiția la grâu nu trebuie să depășească 6.000-6.500 lei/ha, venitul trebuie să fie minim 10.000 lei/ha
agrointeligenta.ro -
Pentru un agronom cu aproape trei decenii de experiență, ultimii ani s-au dovedit noi lecții agronomice. Provocările din câmp l-au determinat pe ing. Ionuț Mortu să își schimbe abordarea asupra tehnologiilor de cultură, mizând pe un control al costurilor și pe atingerea unei producții care să asigure profitabilitatea.
De deciziile pe care în fiecare zi Ionuț Mortu depind producțiile obținute pe o suprafață de 5.000 de hectare lucrată de societatea Agroindustriala Rîmnicelu din județul Brăila. Exploatația pune accent pe asolament, rotația culturilor și calendarul lucrărilor agricole. Inginerul nu lasă nimic la voia întâmplării și face calcule exacte menite să asigure profitabilitatea la hectar.
”Experiența m-a învățat că, din punct de vedere agronomic, trebuie să ținem cont de câteva aspecte. În primul rând, noi trebuie să câștigăm cât mai mult, deci trebuie să ne facem un buget, trebuie să ne încadrăm în acel buget. Pe lângă buget trebuie să ne facem și un plan de producție, cât vrem să obținem la hectar. Din punct de vedere agronomic, nu trebuie să te abați de la asolament chiar dacă să spunem, cultura de porumb este una profitabilă. Noi știm că porumbul merge în monocultură – îl poți pune, dar la un moment dat o să ai acolo o serie de dăunători, o serie de alți factori de care din punct de vedere tehnic, din punct de vedere agronomic, trebuie să ținem cont”, explică agronomul Ionuț Mortu principiile de la care nu se abate în tehnologiile de cultură pe care le implementează.
Diabrotica virgifera a ajuns în județul Brăila
Regula de bază rămâne, pentru Ionuț Mortu, asolamentul. ”Avem cinci culturi pe care le cultivăm în fermele noastre, iar aceste cinci culturi vin prin rotație, o dată la 5 ani. Este foarte important să ținem cont de asolament. Avem destule exemple unde, în goana după profit, se seamănă aceeași cultură mulți ani la rând și există rezervă de dăunători. La cultura de porumb nu aveam în zona noastră în Bărăgan, Diabrotica virgifera (Viermele vestic al radacinilor de porumb – n.r.). A apărut Diabrotica și aici și se cultivă 2, 3, poate chiar 4 ani la rând – alți fermieri și mai mult porumb, iar asta face ca rezerva de dăunători să rămână acolo, să nu putem combate dăunătorii așa cum trebuie”, avertizează agronomul din județul Brăila.
O altă cultură la care nu se respectă rotația este rapița. ”Dacă nu avem o rotație corespunzătoare la cultura de rapiță, aici avem cei mai mulți dăunători – rezervă mare de dăunători, dar rapița are boli comune și cu floarea-soarelui și cu soia. Rapița are Sclerotinia, care este o boală care dăunează din punct de vedere economic – vorbim de un prag economic de dăunare. Rapița, dacă nu îi respectăm rotația și un asolament bun, nu avem producție. Și în România după cum știți, nu prea se respectă rotația la cultura de rapiță tocmai din dorința de a avea cât mai mare profit. Este o greșeală”, punctează ing. Ionuț Mortu.
Specialistul arată că sunt anumite zone din țară unde precipitațiile sunt mult mai slabe. ”Vorbim aici de zona Bărăganului, spre Dobrogea cumva, unde fermierii merg pe suprafețe de 60, 70, chiar 80% cu culturi de păioase și culturi de toamnă – păioase și rapiță. Nu știu dacă este cea mai bună alegere a lor să meargă cu un procent așa de mare pe culturi de toamnă, dar fiecare își cunoaște ferma, își cunoaște zona, dacă are posibilitatea de a iriga sau dacă nu are posibilitatea de a iriga. Din punctul meu de vedere cred că trebuie să ținem cont de asolament. Este greu, dar asolamentul respectă o regulă de bază. Ține cont atât de fertilitatea solului de exemplu – nici Uniunea Europeană nu ne dă voie să punem floarea-soarelui (ai voie doi ani la rând, dar din punct de vedere agronomic este o crimă, o crimă economică să semeni doi ani la rând floarea soarelui). De ce? Pentru că floarea-soarelui după cum știm, este o cultură rapace, lasă terenul sărac în nutrienți și dacă semeni doi ani la rând floarea-soarelui, pe lângă sclerotinia, pe lângă alte boli, mană și alte boli, nu vom avea nici producție. De aceea încă o dată o spun, este o regulă de bază, trebuie respectată de toți fermierii, trebuie să ținem cont de asolamentul în culturi”, explică Ionuț Mortu.
Semănatul de martie – avantaje și riscuri
O altă mare dilemă cu care se confruntă fermierii este cea a perioadei de semănat Schimbările climatice îi determină pe tot mai mulți agricultori să scoată semănătorile în câmp încă din luna martie. Riscurile sunt uriașe, dar nevoia este cea care îi împinge să ia această decizie.
”În aplicarea tehnologiilor la toate culturile de câmp continuu trebuie să ne adaptăm. Sigur, școala noastră și mai ales școala românească și acolo unde noi am învățat – și acolo era pe date aplicarea tehnologiei, epoca optimă de semănat – început și să te încadrezi în acea epocă de semănat. Este foarte importantă încadrarea în timpii optimi, dar timpii optimi – și aici trebuie să ne adaptăm tot datorită schimbărilor climatice și tot timpul trebuie să ținem cont. De exemplu, pe 27 martie foarte mulți fermieri seamănă floarea-soarelui, seamănă porumb, seamănă soia. De ce? Din dorința de a prinde umiditate în sol, din dorința de a avea un start bun al culturii, mai ales acolo unde nu ai sistem de irigat. Anterior, atunci când evoluția era mult mai bună, începeam semănatul cu 5 aprilie, 10 aprilie chiar și terminam cu sfârșitul lunii aprilie, poate și prima decadă a lunii mai”, punctează ing. Ionuț Mortu.
”Referitor la devansarea epocii de semănat – dacă ținem cont de încălzirea globală – foarte mulți colegi fermieri vor fi de acord cu mine dar există și aici un risc. De exemplu ne ajută o devansare a semănatului, să intrăm la semănat cu 5-7 zile mai devreme. Ne ajută – de exemplu porumbul, perioada polenizării să nu prindă temperaturile foarte mari, să nu fie caniculă, arșiță, astfel încât porumbul să nu polenizeze foarte bine și să avem probleme din punct de vedere al polenizării. Dar pe de altă parte există risc – asta înseamnă că nu avem răspuns chiar la tot. Există riscul ca planta să răsară, să pornească în vegetație bine și să avem un îngheț târziu cum s-a întâmplat în anul 2020, când e posibil să aibă diminuare și chiar o compromitere a culturii”, avertizează agronomul.
Calendar pentru fertilizarea fracționată la grâu
O altă verigă importantă este fertilizarea culturilor agricole. Aici inginerul Ionuț Mortu consideră că soluția stă în administrarea inteligentă a îngrășămintelor și într-o atenție specială acordată macroelementelor.
”Pe lângă aceste aspecte ale creșterii fertilității solului prin descompunerea resturilor vegetale, beneficiem de microelemente dar nu trebuie să neglijăm macroelementele. În tehnologia noastră trebuie să mai să ținem cont de fertilizarea fracționată, de aplicarea fracționată a fertilizanților. Fertilizanții nu trebuie să-i mai dăm așa prin împrăștiere și în cantități mari. Este absolut necesar să ținem cont pe viitor. Nici Europa nu ne mai lasă și ne limitează la dozele de îngrășământ pe care le administrăm, dar este și o risipă de bani – mai ales, ținem cont de ce preț au în ultimul timp. Aceste fertilizări trebuie făcute, fracționat. Trebuie aplicate fracționat. De ce? Pentru că sunt scumpe, pentru că poluează, pentru că planta are nevoie nu de mult odată, ci pe toată perioada de vegetație. Pot spune că nu trebuie să aplicăm niciun fel de îngrășământ la pregătirea patului germinativ și începem cu aplicarea îngrășământului starter, așa cum spunem noi agronomii, concomitent cu semănatul, mai exact după care – și aici vorbim de îngrășământ complex pentru că planta mai ales pentru un strat bun are nevoie de puțin azot, de mai mult fosfor și de puțin potasiu – solurile din România sunt bogate în potasiu, dar primăvara devreme, așa cum este acum, atunci când planta are nevoie de un start bun, de un starter bun, potasiu este blocat până se încălzește solul mai bine, până prin luna mai, când avem și o ploaie mai bună, când se produc descărcări electrice – atunci se deblochează și nutrienții în sol. Noi trebuie să aplicăm NPK spun eu, azot, fosfor, potasiu, nu într-o doză foarte mare, dar trebuie să-l aplicăm lângă sămânță. De aceea fertilizantul trebuie aplicat concomitent cu semănatul. Pe lângă aceste macroelemente, pe lângă NPK, planta în continuare cu pornirea în vegetație, cu dezvoltarea ei, are nevoie de azot mai mult pentru a fructifica, pentru ca noi să obținem producție mai mare. Azotul nu trebuie aplicat în doză mare o singură dată. De exemplu la cultura de grâu, cultura de grâu la noi în fermă primește azot în trei fracții – la 1 martie, pentru că nu avem voie mai devreme și probabil nici nu trebuie mai devreme. La 1 martie prima fracție, la 25 martie – vă spun pe date, dar aici data este orientativă – la 1 martie prima fracție, la 25 martie a doua fracție și la 20 aprilie cea de-a treia fracție – vorbim de îngrășământ pe bază de azot”, declară ing. Ionuț Mortu.
Ing. Ionuț Mortu: ”Nu plugul afână solul”
Un adept al lucrărilor de prelucrare minimă a solului, Ionuț Mortu nu ratează nicio ocazie pentru a le aminti mai tinerilor colegi că înlocuirea plugului îi ajută să conserve mai bine apa în sol.
”Cel mai mare avantaj este conservarea apei în sol, dar avem avantajul economic – nu mai consumăm atâta combustibil. Din punct de vedere financiar avem avantajul că protejăm mediul, nu mai poluăm atât cu utilajele noastre, avem din punct de vedere financiar atât ca și combustibil cât și ca utilaj – nu uzăm atât de mult utilajele dar punem în balanță – lucrările minime aduc foarte multe avantaje. Tot auzim aici de aerarea solului, de afânarea solului. Nu plugul afână solul. O cultură bună prin sistemul radicular face ca solul să fie afânat. Solul se afânează în perioada de iarnă. Avem un sol afânat când avem temperaturi scăzute în iarnă. Atunci solul devine afânat și în primăvară putem intra direct la semănat fără a mai interveni în primăvară cu absolut niciun utilaj de prelucrare a solului. Ăsta este doar un aspect de care noi trebuie să ținem cont odată cu încălzirea globală”, potrivit inginerului agronom.
”Un alt avantaj, pe lângă ceea ce am spus până acum, în lucrările minime este vorba de resturile vegetale – și vorbim de lucrări minime, o singură trecere cu grapa cu discuri. Eu promovez acest utilaj jockerul pentru că îmi place jokerul. Lasă terenul foarte bine prelucrat la o singură prelucrare și ai și uniformitate. Noi încorporăm resturile vegetale într-un strat superficial. Odată cu încorporarea lor punem și bacteriile din sol să lucreze, să le descompună. Odată descompunând aceste resturi vegetale, ce obținem? Obținem o fertilitate a solului, obținem o creștere a procentului de humus, un sol fertil și prin asta am spus tot. Ce înseamnă sol fertil și descompunerea resturilor vegetale? Asta înseamnă îngrășământ chimic mai puțin la hectar, asta înseamnă microelemente pe care nu le găsim în îngrășământul chimic, le găsim în resturile vegetale și în gunoiul de grajd. Este foarte important. Noi punem accent pe cele 3 elemente de bază – azot, fosfor, potasiu dar pe lângă aceste trei elemente de bază, este bine să ținem cont de micro-elementele de care plantele noastre într-o creștere și dezvoltare bună, au nevoie”, mai spune specialistul.
Calculele ing. Ionuț Mortu pentru rentabilitatea la hectar
Cea mai mai mare satisfacție a agronomului Ionuț Mortu este poate cea de a lucra cu noi generații de soiuri și hibrizi. O genetică inovatoare, cu rezistență ridicată la boli, care gestionează mai bine resursele și care se cultivă la densități ce odinioară erau de neînchipuit. Cu această genetică de top, ing. Ionuț Mortu are garanția că investițiile în fiecare hectar sunt răsplătite cu producții pe măsură.
”Am început cu bugetul pe care trebuie să-l aibă o cultură la începutul discuției noastre. Voi încheia tot cu un aspect din punct de vedere economic, și anume – vă spun de păioase. Din punctul meu de vedere, investiția pe un hectar de grâu nu trebuie să depășească în lei, în ziua de astăzi, 6.000-6.500 lei la hectar, iar venitul trebuie să fie obligatoriu de 10.000 lei. La porumb, investiția într-un hectar de porumb nu trebuie să depășească 8.000-8.500 lei. Trebuie să ținem cont de toate aspectele, iar cultura de porumb nu trebuie să riscăm să o semănăm acolo unde nu avem sistem de irigat și venitul pe un un hectar de porumb trebuie să fie de minim 12.000-13.000 lei. Putem vorbi și de rapiță – o investiție la fel ca la păioase, de 6.000 lei la jectar și trebuie să ținem cont că nu putem să nu avem 10.000 lei pe un hectar de rapiță venit. Soia, o cultură fixatoare de azot care mie îmi place și trebuie să existe în fermele noastre, mai ales că ne impune și Europa, se produce cu minim investiție de 7.000-7.500 lei la hectar – dacă avem și irigatul, aici crește costul și este obligatoriu că și soia fără irigat nu prea o mai facem în România, iar venitul la această cultură trebuie și el să fie de minim 12.000-13.000 lei, altfel o fermă nu rezistă”, arată calculele făcute de ing. Ionuț Mortu.
Noile reguli agricole. Recomandările ing. Ionuț Mortu
