Crâmpoșie și Băbeasca Neagră, soiurile românești cu care o familie din Călărași vrea să reînvie tradiția vinurilor de odinioară
agrointeligenta.ro -
Afacerea cu vin românesc a început pentru familia Neagu ca o aventură în care atât tatăl Cezar, cât și cele două fiice, Anamaria și Magda, au decis să se implice trup și suflet pentru a transforma o veche platanție de viță de vie într-un business modern, bazat pe livrarea directă către clientul fidel.
La Coconi, localitate ce și-a primit numele de la copiii de domni care primeau aici proprietăți întinse, există o veche tradiție a vinului, peste care, însă, se pusese praful atunci când Cezar Neagu a reușit să salveze o parte din ceea ce era odată mândria zonei: podgoriile cu soiuri românești . ”Înainte de a începe această afacere, ne-am documentat mult. Eu fiind din Călărași, știam renumele vinului făcut aici, însă la fel știam și ce prăpăd se abătuse asupra podgoriei de la Coconi: furată bucată cu bucată și valoroșii butași ajunși lemne de foc pentru oamenii săraci din zonă. A fost un risc pe care ni l-am asumat, să preluăm ceva în paragină și să reconstruim încet-încet gloria vinurilor de altădată”, ne-a declarat Cezar Neagu, cel care a preluat cele 56 de hectare de viță de vie în anul 2011.
Soi de pe vremea dacilor
Despre Băbeasca Neagră, vița de vie care a supraviețuit filoxerei, se spune că se cultivă pe meleagurile noastre de mii de ani, iar vinurile bune ale dacilor erau făcute cu struguri din acest soi. La Coconi, astăzi se mai păstrează 8 hectare cu această viță 100% românească. La fel, Crâmpoșia, care a fost salvată pe 21 de hectare, este recunoscută ca un soi românesc apreciat, cu șanse mari să se impună între marile vinuri ale lumii. Poate de aceea, familia Cezar a decis ca, în ciuda vârstei înaintate a viei, să nu înlocuiască butașii bătrâni cu soiurile noi, străine și la modă. În schimb, cu resurse limitate, încearcă, de la an la an, să readucă la viață câte o porțiune de vie. ”Majoritatea butașilor sunt plantați în jurul anilor 1980. Aici a fost o adevărată industrie a vinului și noi încercăm să păstrăm, pe cât putem, specificul zonei. Din păcate, noi preluând podgoria abia acum trei ani, nu am mai reușit să prindem fonduri pentru reconversia viței de vie și ne-am chinuit cu fonduri proprii, să cumpărăm prima dată utilaje cu care să ne facem treaba. Avem însă în vedere și întinerirea viței de vie”, a declarat Cezar Neagu.
În afară de cele 56 de hectare de viță de vie, afacerea de la Coconi mai lucrează aproape 30 de hectare de teren agricol, pe care se cultivă grâu, porumb, cartofi sau mazăre. Cu banii luați din cultura mai mare, familia reușește să facă investiții și în vie, acolo unde cea mai mare parte a suprafeței de viță de vie de la Coconi este luată în arendă.
Podoria Coconi este aflată pe o peninsulă ce pătrunde adânc în luciul lacului Mostiștea și oferă o priveliște de vis, ceea ce le face pe tinerele Anamaria și Magda Neagu să se gândească deja la a construi o pensiune departe de agitația orașelor. Până atunci, însă, se concentrează alături de tatăl lor la producția de vin românesc, despre care vorbesc cu pasiune și sinceritate că este ”exact ca pentru familia noastră”.
”Noi știam că se poate obține un vin bun și ne concentrăm ca acesta să fie și un vin curat, obținut după rețetă tradițională, fără artificii. Este un vin pe care îl producem la vinăria din sat exact ca pentru familia noastră, cum ne-ar plăcea nouă să avem pe masă, un vin sănătos, cu gust bun”, ne-a spus Anamaria Neagu. Alături de sora sa, aceasta locuiește în București și se ocupă de livrările de vin direct către clienți. ”Noi suntem un producător încă mic și am decis că nu are rost ca, în această fază, să investim foarte mult în marketing sau pentru a intra în marile magazine. Am preferat să ne construim o rețea de clienți fideli, cărora le livrăm vinul acasă. Oamenii ne cunosc, cunosc vinul de Coconi și au încredere în calitatea pe care le-o oferim”, explică Anamaria.
Vânzările merg bine la târguri
O mare parte a producției de vin de Coconi se vinde la târgurile de produse tradiționale, acolo unde cumpărătorilor le este dat să guste și să aleagă exact vinul care li se potrivește. ”Merg fie eu, fie sora mea. Amândouă stăm la casă în București, avem pivnițe și acolo depozităm vinul pe care tata ni-l aduce săptămânal de la Coconi. Pentru producția pe care o avem acum, suntem mulțumiți de acest sistem de valorificare care ne ajută să ne facem cunoscuți oamenilor ca producători autentici și afacere de familie”, mai spune Anamaria.
2014, an dezastruos
Pentru că la fel ca în orice poveste, și la Coconi trebuia să fie un căpcăun, acesta a fost anul aceasta vremea capricioasă, care a făcut imposibilă stropirea la timp a viței de vie sau alte lucrări. ”Dacă în 2013 am avut o producție totală de 100.000 de litri de vin, acum abia sperăm să scoate 35% din ce am făcut anul trecut. Ne bazăm pe rezervele rămase, însă dacă și 2015 va fi un an cu probleme, nu știu cum vom face față să păstrăm afacerea”, ne-a mărturisit Cezar Neagu.
Clienții, speriați de prețul…prea mic
În privința prețului de comercializare a vinului, familia din Călărași spune că s-a lovit de un fenomen neașteptat în Capitală, acolo unde cumpărătorii, confruntați cu un preț acceptabil, au rezeve în a-l cumpăra. ”Mulți ne spun că este prea ieftin ca să fie bun. De aceea le și dăm să guste. Noi făcând singuri partea de marketing, vânzări și chiar o parte din producție, este normal să avem costuri mai mici, așa că în ciuda reacțiilor surprinzătoare, am decis să păstrăm un preț corect la vinul de Coconi, fie că e vorba de cel din Băbească Neagră, Crâmpoșie sau la cupaje”, ne-a declarat Anamaria Neagu. Ca să vă faceți o ideea, o sticlă de vin selecționat de Crâmpoșie românească are pe etichetă prețul de 19 lei, în timp ce brandurile mai mari de vin obținut din același soi vând sticla cu cel puțin 35 de lei în marile magazine. ”Ei probabil au costuri cu design de etichete, promovare și alte cheltuieli de branding. Noi credem că vinul Coconi își face singur reclama prin calitatea sa”, apreciază Anamaria Neagu.
Foto: www.podgoriacoconi.ro
Reportaj difuzat în cadrul emisiunii Cultivat în România din 18 octombrie
