Rană deschisă în agricultura națională: Fermierii români încă suspină după cultura de soia modificată genetic. Pierderile la nivel naţional ajung la 330 de milioane de dolari pe an
agrointeligenta.ro -
O declarație recentă a premierului Victor Ponta a redeschis discuția despre una dintre cele mai dureroase lovituri suferite în ultimii ani de agricultorii români. Este vorba de interzicerea culturii de soia modificată genetic, în contextul în care fermierilor români li se dă liber la a cumpăra aceste boabe din afară, la prețuri mult mai mari. Totodată, pierderile sunt extinse și pentru că rotația culturilor cu soia convențională nu oferă aceleași beneficii, iar în unele zone, rotația culturilor cu soia convențională a redus și producțiile de porumb cu 2,5 tone/ha.
Săptămâna trecută, în cadrul unei vizite efectuate în județul Brăila, premierul Victor Ponta a atins una dintre cele mai sensibile corzi în agricultura românească. În momentul în care Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, spunea că înainte să vorbim despre soia modificată genetic, fermierii primesc un ajutor de 300 de euro la hectar pentru soia convențională, Victor Ponta a întrebat despre importuri: ”Este adevărat că noi importăm șrot de soia modificată genetic din America?” În momentul în care i s-a răspuns că soia respectivă vine mai ales din America de Sud, Victor Ponta a replicat: ”Nu avem voie să cultivăm în Europa dar importăm. Bună treabă…”.
Din 2007, România nu mai are voie să cultive soia modificată genetic circa 90% din furajul pentru animale conține soia din obținută biotehnologii, importată mai ales din Brazilia, Argentina, SUA.
Prima reacție la declarația premierului Ponta a venit chiar de la unul dintre cei mai cunoscuți fermieri din Brăila, Marcel Cucu (foto sus), președinte al Asociației Producătorilor Agricoli din județ. ”Promițătoare revelația domnului prim ministru. Personal apreciez că, în sfârșit, putem avea o dezbatere la acest nivel, privind aceasta aberație impusă de UE. Așa cum am afirmat de mai multe ori, România are loc să cultive toate speciile în regim tradițional, dar și cele ameliorate genetic, măcar pentru a satisface nevoile interne. Important este de știut că în intreaga Europă se importă, din cauza acestei politici păguboase, circa 40 milioane de tone soia, în majoritate din soiuri ameliorate genetic, iar țara noastră are condiții pentru dezvoltarea acestei culturi și exportul produsului în Europa”, a transmis Marcel Cucu, arătând că bugetul alocat pentru suplimentarea de 300 de euro/ha pentru cultura de soia ar putea fi folosit pentru alte investiții agricole, în special pentru irigații.
Efectele interzicerii culturii de soia modificată genetic în România a fost inclusă și în documentele oficiale, inclusiv în analiza Comisiei prezidențiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii, condusă de unul dintre cei mai apreciați oameni din sectorul agricol de la noi, deputatul Valeriu Steriu. ”Interzicerea cultivării soiei modificate genetic (MGO), începând cu anul 2007, a cauzat o pierdere anuală a României de peste 330 milioane $/an (circa 2 miliarde $ în perioada 2005–2010), din care circa 150 mil. $/an pentru importul de boabe şi şroturi de soia din SUA, Argentina şi Brazilia, provenite numai din culturi MG.”, se arată în Cadrul național strategic, document amplu făcut public anul trecut după o îndelungă cercetare și analiză a situației actuale din agricultură și a oportunităților și nevoilor sectorului agricol în anii următori.
De la 700.000 de hectare cultivate cu soia, am rămas doar cu 40-50.000 hectare
Se știe de ani buni că în România, suprafața de teren cultivată cu soia a scăzut cu peste 80% de când nu mai este permisă cultivarea materialului modificat genetic. Inginerul Liviu Precup, președintele Camerei Agricole Tulcea a explicat pentru Agrointeligența că deși România are zone care se pretează foarte bine culturii de soia, în ultimii ani, de când s-a interzis sămânța modificată genetic suprafețele cultivate au scăzut considerabil.
”Am avut și 700.000 de hectare de teren cultivat cu soia, dar acum mai avem undeva la 40-50.000 de hectare în toată țara. Asta deși Lunca Dunării este un teren foarte fertil care se potrivește perfect pentru această cultură. Interzicerea plantelor modificate genetic i-a determinat pe fermieri să renunțe să mai cultive soia”, susține Liviu Precup (foto jos).
Directorul societăţii Aquila spune că soia care nu este modificată genetic dă mari bătăi de cap fermierilor deoarece este foarte pretențioasă, cultivarea este dificilă și trebuie folosite mai multe rânduri de erbicid pentru a scăpa de buruieni. ”Când cultivam soia modificată genetic foloseam un singur rând de erbicid total pe bază de glifosfat care omora toate buruienile, iar planta era rezistentă. Acum în schimb trebuie folosite mai multe rânduri de erbicid ceea ce crește foarte mult costurile. Asta fără a mai lua în calcul faptul că această soia este mai chimică decât cea modificată genetic deoarece se folosesc mai multe substanțe împotriva dăunătorilor”, consideră inginerul agronom din Tulcea care este unul dintre cei mai mari producători de semințe din România.
”În momentul de față, 80% din soia aflată pe piața din Europa și România provine din America de Nord sau America de Sud și este modificată genetic. Dacă este permis consumul de soia modificată genetic, atunci de ce nu este permisă și cultivarea ei? Aceasta este o anomalie care poate fi explicată doar dacă urmărim interesele economice ale unora”, mai spune fermierul din Tulcea.
Ce înseamnă modificarea genetică la soia?
Inginerul Precup explică faptul că semințelor le sunt adăugate gene noi care le fac mult mai rezistente la anumiţi dăunători, la secetă, la ploi și așa mai departe, ducând la o adaptare mult mai rapidă, care oricum s-ar putea produce și în mod natural, dar într-o perioadă mult mai lungă de timp.
Totuși Liviu Precup cultivă an de an soia nemodificată pe terenurile pe care le are luate în concesiune deoarece susține că este foarte bună pentru sol. ”Eu cultiv în continuare soia în sistem rotativ deoarece lasă în urmă un teren bogat în azot care ajută ulterior celelalte plante”, explică președinte Camerei agricole Tulcea.
Producția la porumb a scăzut și cu 2,5 tone/ha
Trecerea de la soia modificată genetic la cea tradițională, după aderarea României la Uniunea Europeană a fost una foarte bruscă și cu consecințe vizibile imediat. În 2008, în al doilea an de la aderare, nu s-a mai cultivat soia deloc în țara noastră, iar acest lucru s-a simțit nu doar la exporturi, ci și la cantitatea de porumb cultivat. Studiile au dovedit că pe terenurile pe care erau alternate culturile de soia și porumb, odată cu sistarea plantării de soia, producția la porumb a scăzut chiar și cu 2,5 tone/ha. Obligați într-un fel să revină la cultura de soia, fermierii români au început din nou să planteze, dar mai mult doar pentru a îmbunătăți calitățile solului în vederea cultivării porumbului și mai puțin pentru soia, deoarece nu s-au găsit metode eficiente de control al buruienilor.
Greenpeace luptă împotriva culturilor de soia modificată genetic
De cealaltă parte, Greenpeace România monitorizează culturile de soia din țara noastră și au grijă să nu se planteze ilegal soia modificată genetic sau culturile legale de soia să nu fie contaminate prin contact cu cea modificată. La sfârșitul lunii septembrie a acestui an voluntarii de al Greenpeace au descoperit culturi ilegale în Botoșani.
Într-un comunicat transmis de Greenpeace se arată că au fost prelevate probe de soia în perioada august – septembrie 2014, din județul Botoșani, în urma unor sesizări locale, și 10 din 10 probe testate au ieșit pozitiv pentru organisme modificate genetic. Județul din nordul Moldovei este însă singurul în care au fost constatate probleme, în alte județe nu au fost identificate cazuri de cultivare ilegală a organismelor modificate genetic interzise.
Foto: ziare.com,
