TuYV și dăunătorii au făcut ravagii la rapița acestui an. Pierderile pot ajunge la 1,5 tone/ha
Angelica Lefter -
TuYV – Turnip Yellow Virus sau virusul galben al ridichii a început să fie o problemă din ce în ce mai prezentă la cultura de rapiță din România. Dacă în urmă cu 4-5 ani, niciun fermier nu semnala boala în culturile sale, acum o mare parte dintre agricultorii din nord-vestul țării se confruntă cu această problemă.
Despre TuYV sau virusul galben al ridichii s-a vorbit deschis la ediția de anul aceasta a Zilei Rapiței la Marghita, județul Bihor. Ing. Mihai Budai, consilier tehnic la societatea Agroind Cauaceu SA, oferă consultanță pentru mai multe județe, în special acolo unde apar situații atipice în care fermierii nu le-au mai întâlnit și se descurcă mai greu. Este și cazul apariției noului virus care a afectat rapița acestui an.
Virusul galben al ridichii a atacat rapița în toamnă
Ing. Budai spune că inclusiv rapița care astăzi se prezintă bine a avut de suferit în toamnă de TuYV, iar acest lucru, deși nu mai este vizibil în câmp, se va simți la momentul recoltării. ”Vorbim de Turnip Yellow virus, virusul galben a ridichii, care la început a atacat frunzele marginal, le-a decolorat în galben, ulterior violaceu și sunt zone în care multe frunze au dispărut și având opt frunze, plantele au intrat în iarnă doar cu patru frunze, fapt ce a dus la o repornire greoaie în vegetație”, a explicat inginerul agronom cum a debutat atacul de virusul galben al ridichii.
Citiți și: Turnip yellow virus – TuYV Inamicul culturii de rapiță
Cei mai afectați au fost fermierii care au semănat foarte devreme, din 15 august început de septembrie, din dorința de a prinde ploile de toamnă. ”Undeva, epoca optimă ar fi începând de la 10 la 15 octombrie, ca să scăpăm de de aceste viroze și necazul este că nu avem autorizație de a trata semințele cu insecticide sistemice, ca atare nu avem aproape nicio apărare în fața afidelor și în toamnă extrem de multe cicade au fost. Au fost și zone cu 30-50 de cicade pe metru pătrat. Acestea, alături de afide sunt purtătoare ale virusului, care de obicei începe la marginea lanului, dar ele înțeapă, după care pătrund în lanț și infectează tot mai multe plante”, a precizat ing. Budai cum s-a propagat atacul de TuYV.
Pierderile cauzate de TuYV pot ajunge la 1,5 tone/ha
Ca impact asupra producției, TuYV poate face pagube mici sau poate afecta grav recolta. ”Ca impact pe producție putem vorbi de la 200 de kilograme chiar până la 1.400 – 1.500 de kilograme la hectar. Norocul a fost că a fost toamna lungă și încet, încet, virozarea a trecut, în sensul că, neașteptat, nu am crezut că se va întâmpla acest lucru, ca în primăvară să pornească rapița aproape complet scăpată de virusul acesta al îngălbenirii ridichii. La acest moment, eu spun că pierderile de producție nu vor depăși 200, maxim 600 de kilograme la hectar, în unele zone”, a punctat consultantul.
Potrivit ing. Budai, problema la TuYV a fost că, în primăvară, plantele virozate au rămas cu trei, patru frunze în vârful tijei, fapt ce a dus la o pornire greoaie în vegetație. ”Sunt zone în care, la atacurile masive, au fost probleme foarte mari și, astăzi, avem o rapiță care dacă o privești din mașină spune 4.000-4.500 de kilograme la hectar, dar la recoltă cântarul va spune între 3.000 și 3.500. Sunt și suprafețe în care anul acesta, cu toate că nu am avut atac masiv de Meligethes, vizavi de alți ani, în schimb, nefiind combătut că nu a fost la vedere, nu a fost pe capcană, unii fermieri au scăpat, faptul că și-a depus ponta în boboci ulterior apăruți și ca atare larvele au mâncat polenul și avem fenomenul că ultimele 30% din flori nu au mai legat, au rămas fără silicve”, explică Mihai Budai care ar fi o altă cauză care va duce anul acesta la o scădere a producției la rapiță.
Fermierii s-au confruntat anul acesta și cu noi dăunători la rapiță. ”Dacă înainte noi știam că ne atacă doar larvele de Athalia, de viespea rapiței, anul acesta mai mult necaz am avut cu Molia verzei, cu larvele, cea mai cea mai mare problemă și cu larvele de fluturele alb al verzei. Am avut un zbor foarte mare de fluturi și ca atare aceia au depus ouă, au avut o toamnă prielnică, lungă, cu temperaturi mari și ulterior larvele au mâncat limbul foliar, dar datorită faptului că fermierii au deja o obișnuință să intre chiar în toamnă de două sau trei ori cu insecticide, problema a fost cât de cât ținută sub control”, a explicat expertul.
Se poate ajunge la cinci tratamente la cultura de rapiță
Budai a arătat că în privința insecticidelor, la rapiță fermierii nu trebuie să fie zgârciți. ”În ce privește insecticidele toată lumea lăcomește la cei 14 lei de cheltuială la hectar. Nu, trebuie să trecem pe alte substanțe active care știu mai mult, au și au și o activitate translaminară, iar în ce privește intratul cu insecticide, nu trebuie neglijate nici în primăvară, fiindcă neavând ierni cu -17 până la -21 grade Celsius, să moară afidele și cicadele, avem surpriza în primăvară că își continuă atacul și contaminează din nou virozele, dar anul acesta au făcut un lucru demn față de rapiță, că s-au uitat pe cerealele păioase, în care necazurile sunt extrem de mari, despre care o să vorbim probabil la ziua grâului. În ce privește cultura de rapiță, la fermieri aș vrea să le spun că nu trebuie să facă rabat de la numărul de tratamente cu insecticide, sub nicio formă, chiar pot ajunge și la cinci tratamente”, a punctat ing. Mihai Budai.
Ultimul dăunător care a pus probleme rapiței din acest an a fost Gărgărița albastră a verzei. ”Se manifestă exact ca Ceutorhynchus, în sensul că după înflorire își depune ponta la baza tulpinii și larvele rezultate fac aceleași pagube în interiorul tulpinii, în sensul că consumă vasele liberiene și ca atare se reduce cantitatea de sevă brută spre silicve și ca atare vom avea silicve cu un număr mai mic de boabe și implicit și cu un MMB mai mic. Și aici doresc să punctez că trebuie folosite doar pesticide, în principal fungicide și insecticide de calitate”, a subliniat consultantul.
”Aș mai vrea să punctez un lucru pe care mulți fermieri îl neglijează: semănatul la rapiță. Dacă în Franța, ei obțin 5.800 – 6.000 de kilograme la hectar, cu 33-35 de boabe recoltabile la metrul pătrat, noi din cauza fricii de ploi, ajungem să semănăm de la 62.000 la 72.000 de boabe. Și în acest context, aici bineînțeles este efectul de margine, dar dacă intrăm înăuntru și smulgem o plantă unde-i foarte deasă, vedem că avem fenomenul de spic, îi spune în agronomie, în sensul care are doar trei, patru ramificații în vârful plantei ceea ce duce producția la maxim 3.000-3.300 de kilograme la hectar. Degeaba poate arăta de 4.500-5.000, dar recoltând la densități mari, îți dai seama că nu-ți curge cantitatea așteptată în buncăr”, a mai spus ing. Mihai Budai la Ziua Rapiței.
Rapița poate aduce fermierilor un profit de 15-20%
Cu privire la prețul rapiței, ing. Budai a punctat că în acest an atât Europa, cât și Ucraina au suprafețe însemnate. ”Prețurile la momentul de față nu ajută și sunt sigur că nici nu vor avea o creștere spectaculoasă. Eu zic că la recoltare 1,82 lei/kg va fi un preț foarte bun, dar în condițiile de anul acesta eu prognozez o medie în jur de 3.800 dce kilograme la hectar, care va ajuta fermierii să își scoată cheltuielile și să rămână și cu un profit de 15-20%”, a arătat inginerul de la Agroind Cauaceu.
