Marinel Horablaga, SCDA Lovrin: La recoltare ne-am confruntat cu spălarea bobului la orz și a scăzut masa hectolitrică
Angelica Lefter -
Cercetarea agricolă românească, finanțată de stat, încearcă să țină pasul cu sectorul privat, însă acest lucru este din ce în ce mai greu de înfăptuit. Stațiunile românești de cercetare oferă produse de calitate, mai ales dacă ne referim la sămânță, dar fermierii se orientează către privat când vine vorba dcespre achiziția propriu-zisă deoarece au termene mai lungi de achitare.
Pe lângă faptul că cercetarea românească se luptă cu adevărați coloși în domeniu pe piața concurențială, există și problema fermierilor care se bazează pe plăți la momentul recoltatului. Stațiunile de cercetare nu pot să le ofere acest avantaj, iar la final ies în pierdere în fața sectorului privat. Marinel Horablaga, directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin, din județul Timiș, a vorbit despre această problemă în cadrul emisiunii Agrostrategia de miercuri, 28 iunie, o coproducție Agrointeligența – AGROINTEL.RO și TVR.
Directorul SCDA Lovrin a punctat că presiunea financiară este foarte mare, iar stațiunea pe care o conduce nu poate oferi fermierilor sămânță cu plata la recoltat, ci cu plată în maxim 30 de zile, deoarece legislația nu permite o plată mai tardivă.
”Din păcate cam acesta este adevărul, ne luptăm cu coloși și ne mai luptăm câteodată și cu legislația. Să știți că fermierul alege calitate și dacă are calitate și știe că un soi de grâu, chiar și românesc este calitativ, îl ia și îl cultivă. Problema noastră este că, din păcate, mulți fermieri au un business care se bazează pe plăți la recoltat, iar noi nu putem face aceste vânzări. Fiind o instituție publică, trebuie să încasăm în maxim 30 de zile banii de la cel care achiziționează sămânța de la noi. Atunci, deja intervine o problemă, că fermierul dacă are de ales între două variante, să zicem bune amândouă, alege cea care îi convine din punct de vedere financiar. Revenind la ceea ce înseamnă financiar, ești obligat să vinzi pentru că ai nevoie de bani pentru că poate ar fi mulți fermieri care poate ar găsi o variantă de a încerca să proceseze, dar e presiunea financiară pentru a-ți plăti imediat datoriile, pentru că nimeni nu te așteaptă, nimeni nu îți face acte de caritate”, a spus Marinel Horablaga.
Fermierii trebuie să primească informații utile de la cercetători
Pe de altă parte, expertul a vorbit la Agrostrategia de la TVR1 despre datoria morală a cercetătorilor de a oferi informații fermierilor legate de inputurile din agricultură, încercând astfel să fie legătura dintre firme și agricultori.
”Este important pentru noi, pentru că, cum am mai spus-o de mai multe ori, noi ca instituție de cercetare trebuie să fim liantul între ceea ce înseamnă firmele de inputuri pentru agricultură și fermieri, adică să-i prezentăm fermierului o opinie justificată științific, nu o opinie dată de un instinct comercial sau de o idee… Ne-am gândit la această variantă și să încercăm mai multe variante de tehnologie, nu numai de produse, să găsim diferite combinații și să mergem până acolo încât să facem inclusiv calcule de rentabilitate economică, calcule pe care le vom pune, după aceea la dispoziția fermierilor, prin mass-media, prin site-urile noastre, și așa mai departe, pentru că asta cred că trebuie să fim noi pentru fermieri, să dăm o părere avizată științific și neutră din punct de vedere al vânzătorului de produse”, a opinat directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin.
Marinel Horablaga: Prețurile la cereale sunt încă în scădere în toată țara
Fermierii ar trebui să producă în acest an peste 6 tone la hectar pentru a fi rentabili, a spus specialistul, la Agrostrategia. Marinel Horablaga a adăugat că este foarte dificil ca agricultorii să-și acopere investițiile deoarece prețurile la cereale, în special grâu, au scăzut, însă ei au achiziționat inputurile în toamnă, când erau la prețuri uriașe.
”Cred că de la 6 tone la hectar în sus. Mă tem că ce este sub 6 tone este pe minus. Depinde, dacă sunt cei care au cumpărat îngrășămintele în toamnă, presiunea e și mai mare, pentru că prețurile, din păcate, au scăzut. Dacă sunt fermieri care au dus costurile de producție la 6.000 de lei pe hectar, se oferă în jur de 800 de lei, 800 și ceva de lei pe tonă, gândiți-vă și dumneavoastră că întrece mult… fermierii au luat în toamnă îngrășămintele scump gândindu-se că se vor scumpi și mai tare și văzând ce preț era atunci, de 1.600 de lei, 1.400 în zona noastră, la grâu era un preț extraordinar și atunci lumea se gândea că, domnule, au crescut și îngrășămintele, vor rămâne prețurile așa, dar uitați că nu au rămas prețurile așa, s-au înjumătățit aproape, dacă nu sigur s-au înjumătățit și costul de producție….”, a menționat directorul SCDA Lovrin.
Tehnologia rapiței a fost foarte scumpă, rentabilitatea este similară cu cea de la grâu
Nici rapița nu stă mai bine dacă vorbim de rentabilitate. Se poate vinde tona cu 1.700 de lei, iar pentru un hectar, fermierii au investit și 7.000 de lei, deci producțiile ar trebui să fie pe măsură, a mai explicat specialistul de la SCDA Lovrin.
”La rapiță sunt fermieri care au investit peste 6.000 de lei în cultură, vorbim chiar de 7.000, e o tehnologie foarte scumpă rapița. E o cultură și scumpă ca preț, dar e o tehnologie scumpă. Rentabilitatea e tot pe acolo. Și aici, o să vedeți, când se oferă 1.600, 1.700 de lei pe tona de rapiță și tu ai pus în pământ 7.000 de lei, deja trebuie să te gândești că trebuie să faci producție ca să scoți banii aceștia. Rapița arată foarte bine în câmpurile noastre, sperăm să trecem de 4 tone, să ne ducem către 5 tone cu producția, dar am zis, la agricultură până nu vezi marfa în hambar, în depozit, nu poți să te pronunți”, a concluzionat Marinel Horablaga.
A fost un an ploios, dar ploile pot aduce și neplăceri culturilor
Când vine vorba despre cum a fost anul din punct de vedere meteorologic, Marinel Horablaga este de părere că ploile au compensat, dar nu în totalitate. Mai mult, unele fenomene au produs și pagube însemnate în culturile de orz, mai ales, căci au dus la spălarea bobului.
”A fost un an capricios, dar a fost și cu bune și cu rele. Cu bune pentru faptul că a venit acea cantitate de precipitații pe care o doream de mult. Deficitul de anul trecut s-a compensat un pic, dar nu pe termen lung. Să ne înțelegem, unde era apa freatică la 2,50 metri în sol, acum e la 9 metri. La Lovrin, noi avem canale de doi metri adâncime, de patru metri, pe cele de doi metri se pescuia, astăzi nu mai există apă și, cu toate ploile care au venit, după 3-4 ore, se putea intra în câmp. Doar că dezavantajul a fost acela că au crescut buruienile, nu ai putut să faci tratamentele la timp. Acum în cazul recoltării orzului s-a produs acel fenomen de spălare a bobului unde a scăzut masa hectolitrică de la 70 la 54-55, asta înseamnă un minus de poate o tonă, două, la productivitate. Un an bun din punct de vedere al precipitațiilor, dar capricios, a plouat și când nu trebuia. Și au venit niște averse, acest lucru a fost destul de negativ pentru culturi, au venit ploi cu vânt și au orzul. Culcând orzul s-a cam întrerupt acumularea și atunci bobul a rămas mic, a rămas sec și am avut doar paie, să zicem, mai multă iarbă decât producție”, a menționat Marinel Horablaga, directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin, din județul Timiș, prezent în cadrul emisiunii Agrostrategia, care poate fi urmărită în fiecare zi, de luni până joi, de la ora 10:00, la TVR1.
Agrostrategia – TVR 1. Invitat: Marinel Hotablaga, SCDA Lovrin (28.06.2023)
