• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Nina Gheorghiță, LAPAR: Condiționalitățile din PNS nu fac decât să ne reducă randamentele pe fermă. Nu au argument științific

    Angelica Lefter -

    Mediul asociativ românesc își dorește o mai bună comunicare cu autoritățile și factorii de decizie, astfel încât fermierii să simtă că le sunt protejate interesele atât în țară cât și la nivel european. Fermierii români își doresc să beneficieze de condiții loiale și competitive pe piața autohtonă și mondială, de aceea au nevoie de sprijin și înțelegere.

    Prezentă la Congresul Fermierilor 2023, organizat ieri, luni – 3 iulie, de Asociația Forța Fermierilor cu sprijinul Corteva Agriscience, la USAMV București, Nina Gheorghiță, vicepreședinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR și fermier care lucrează teren în zona Bărăganului, a expus câteva dintre problemele fermierilor din mediul asociativ în fața noului ministru al Agriculturii, Florin Barbu, cerându-i ca fermierii să fie consultați atunci când vine vorba despre deciziile care le pot afecta activitatea.

    Nina Gheorghiță, vicepreședinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, față în față cu decidenții politici din Agricultură

    Nina Gheorghiță către ministrul Agriculturii: ”Vreau să promiteți că mediul asociativ și decidenții politici vom avea ședințe de lucru”

    În marja orelor dedicate fermierilor prezenți la Congresul Fermierilor 2023, vicepreședintele LAPAR, Nina Gheorghiță, a apreciat că misiunea sa este aceea de a-i smulge ministrului Agriculturii promisiunea că fermierii vor fi alături de factorii decidenți în cadrul ședințelor tehnice de lucru.

    ”Vreau să spun cam atât, asta înseamnă că evoluăm ca oameni, ca organizații profesionale și că interesul comun al nostru, al breslei fermierilor și al domeniului, primează dincolo de orice. Sarcina pe care eu o am astăzi, primită din partea mediului asociativ, domnule ministru, este să smulg de la dumneavoastră promisiunea că vom reuși în perioada imediat următoare, ca mediul asociativ împreună cu decidenții politici, și aici decidenții Agriculturii și dumneavoastră aveți un rol extraordinar de important, chiar ne vom așeza la acea masă și vom avea ședințe de lucru cu adevărat, ședințe tehnice, prin care dumneavoastră cumva, să dați conținut, să spunem primului cuvânt pe care vi l-ați asumat în ghidarea mandatului dumneavoastră, și anume protejarea agriculturii și a fermierilor români și nu numai. Ca să ne puteți proteja, domnule ministru, trebuie să faceți tot ce ține de dumneavoastră și să angrenați celelalte instituții, începând chiar cu instituția prezidențială , de așa manieră încât, fermierii români să beneficieze de condiții loiale și competitive de piață și de activitate agricolă, astfel încât atunci când suntem poziționați pe această piață comună sau piața mondială, totuși, să avem în arsenalul nostru tehnic în fermă, aceleași mijloace”, a menționat fermiera Nina Gheorghiță.

    Nina Gheorghiță: ”Nu cerem absurdități, cerem lucruri foarte reale și cu rezolvare”

    Reprezentanta LAPAR a subliniat că mediul asociativ nu mai este dispus să discute pe fugă cu autoritățile și să transmită documentele de poziție, ci dorește să ia loc la masa rotundă pentru analiză și negocieri.

    ”Ca urmare, vă rugăm frumos: condiționalitățile din PNS, pentru că din câte știm noi, România, în perioada aceasta, poate până în 2028 să modifice PNS-ul de 8 ori c regulă generală, o dată pe an și de 3 ori la excepțional. Domnul ministru Daea nu a trimis modificările, sau cel puțin nu știm pentru anul acesta, ca urmare, tot așteptam invitație din partea Ministerului, pentru că, să știți, mediul asociativ nu mai este de acord cu trimiterea documentelor de poziție și discuțiilor pe fugă și fără să înțelegem ulterior ceea ce noi am susținut, care a fost baza pentru care nu s-a pus în practică nimic, pentru că, într-adevăr, aici colegii mei au enunțat foarte, foarte multe probleme, pentru că la noi se adună probleme, hai să nu spun în fiecare zi, dar în fiecare sezon agricol, probleme pe care nu le rezolvăm. (…) Nu cerem absurdități, cerem lucruri foarte reale și cu rezolvare, pentru că venim și cu soluțiile, dar uneori momentul politic, astrele, nu sunt așezate astăzi, dar măcar să avem un orizont de timp, când se va întâmpla?”, a întrebat retoric Nina Gheorghiță.

    Condiționalitățile din Planul Național Strategic reduc randamentele din fermă

    În opinia reprezentantei mediului asociativ, condiționalitățile din PNS nu fac decât să reducă randamentele în fermă. În opinia sa factorul științific nu este deloc luat în calcul, iar această atitudine determină crearea unor condiții neloiale pentru fermieri pe piața europeană.

    ”Revenind la PNS, ne-am dori ca dumneavoastră să încercați să explicați comunității europene și să înțeleagă, date fiind condițiile geopolitice astăzi, să împingem acea derogare pentru pârloagă și pentru anul următor, apoi, să revenim la GAEC 7 și la GAEC 6 și să înțelegem că aceste condiționalități din PNS nu fac decât să ne reducă randamentele pe fermă. Nu există niciun argument științific, tehnic, de ce natură doriți dumneavoastră, care să le explice de ce procedăm așa. Eu sunt absolventă a acestei universități, Facultatea de Agricultură. De acest amfiteatru mă leagă atât de multe amintiri, am avut profesori extraordinari, care au predat de la această catedră, în sală erau și bănci. (…) Nimic din argumentele și din știința pe care marii mei profesori le-au transmis, eu nu am omis, eu le-am folosit la dezbaterile pe PNS și nimic, parcă știința astăzi este aruncată la coș, ori noi nu putem să mergem în ritmul acesta pentru că nu facem nimic altceva decât să creăm condiții neloiale pentru fermierii noștri. Nu vă fie frică că vă veți alege cu etichetă de antieuropean, pentru că, ce-a fost pentru mine foarte curios, după protestul din 7 aprilie, este că această etichetă am primit-o și noi, organizațiile profesionale care suntem astăzi aici prezente, dar nouă nu ne-a fost teamă, pentru că nu UE ne face antieuropeni, ce ne-a surprins este că, totuși, conaționali de-ai noștri. Și cred că multe lucruri de aici ni se trag, pentru care nu avansăm, dar noi putem schimba lucrul acesta”, a punctat reprezentanta LAPAR.

    Fermierii mici și mijlocii vor dispărea primii când se va pune în aplicare Regulamentul SUR

    Discursul Ninei Gheorghiță a atins și problema reducerii pesticidelor, într-o perioadă în care fermierilor europeni li se cere să fie cât mai ”verzi”, produse din alte țări care nu se supun unor cerințe similare inundă piețele europene.

    ”În continuare, haideți să ne aplecăm și să avem ședințe de lucru pe acest Regulament SUR care este încă în stadiul de draft, dar când va veni peste noi, primii fermieri care vor dispărea sunt cei mici și mijlocii. Noi, să știți, că la cantitatea pe care o folosim acum de pesticide, costurile sunt atât de mari încât chiar dacă foarte mulți dintre decidenți sau opinia publică spun: folosiți prea multe tratamente. Nu, folosim la minim și asta se vede prin media aia de 0,7 kg la hectar, câtă vreme sunt țări care folosesc 6-7-8 kg la ha, avem o medie europeană de 2,6. Dumneavoastră trebuie, împreună cu noi, pentru că aici greșim. Știți de ce Statul român? Votează în comunitatea europeană indiferent că discutăm de Consiliul European, Consiliul UE, de Consiliul de miniștri, de comisii, împotriva intereselor naționale ale agriculturii românești, după care, pe noi, fermierii, prin mediul asociativ și prin COPA-COGECA, ne trimiteți să ne susținem cauza acolo. Și când ajungem la COPA-COGECA, în grupurile de lucru, suntem întrebați, dar statul român a votat pentru refacerea naturii în draftul care exista la momentul acela. Noi suntem pentru protejarea naturii, cred că fermierii sunt cei care înțeleg cel mai bine că avem nevoie de protejarea naturii și a resurselor naturale, pentru că existența noastră depinde de asta, dar trebuie să înțelegem de unde pornim, de ce trebuie să facem un lucru într-un anumit fel, acel lucru trebuie să fie fundamentat științific, economic și social și de mediu, care sunt rezultatele, pentru că altfel, de aici vine refuzul nostru. Nu așa cum un fost ministru spunea într-o discuție, domnule, voi cei din sud refuzați orice! Cu trimitere la noi cei care eram acolo. Nu este vorba că refuzăm, ci vrem să ni se argumenteze pentru că altfel ne vom trezi de fiecare dată că nu vom putea”, a spus Nina Gheorghiță, la Congresul Fermierilor 2023.

    Agricultorii își doresc o sumă mai mare acordată pentru despăgubirile de secetă și o altă formulă de calcul

    O altă temă fierbinte o reprezintă despăgubirile fermierilor pentru pagubele produse de secetă. Suma de 335 de lei pe hectar îi nemulțumește pe fermieri, iar formula de calcul este considerată greșită.

    ”Sigur, ar fi foarte multe probleme să le enunț aici, așteptăm noi fermierii, să ne spuneți ce se mai aude cu despăgubirile la secetă pentru că înțeleg, cel puțin la nivelul județului Brăila, organizația din care vin eu APA Brăila, sigur membră fondatoare LAPAR, LAPAR-ul membră fondatoare a Alianței, pentru că vedeți, ne unim forțele din teritoriu…S-a oprit, săptămâna trecută cred, depunerea cererilor pentru acordarea subvențiilor și noi, cumva, în sinea noastră, jumătate din sufletul nostru s-a bucurat pentru că ne gândeam că poate creșteți suma aceea de la 335 de lei la 1.000 de lei și o veni norocul peste noi. Iar dacă modificați și formula de calcul, ar fi ceva extraordinar, deși acolo speranțe mari nu avem, pentru că asta înseamnă că ar trebui să iasă Ministerul să recunoască că a greșit, ori domnul Daea, în tot mandatul s-a chinuit să ne explice că 50% din 1.000 fac 375 și ar fi un dezastru pentru jurnalul dumnealui de călătorie ca ministru, acum să veniți și să spuneți: domnule, a greșit și ne-a terorizat degeaba pentru că trebuie să înțelegem că atâta dă, nu se poate altfel”, a opinat Nina Gheorghiță.

    În final, reprezentanta mediului asociativ, Nina Gheorghiță a dorit să încheie ciclic, reiterând invitația la dialog pentru ministrul Barbu.

    ”Așteptăm să ne invitați la minister și să facem discuții, echipe de lucru. Înseamnă Agenția Națională Fitosanitară, înseamnă directorii de departamente, de instituții și să găsim acel echilibru între ceea ce își doresc fermierii și ceea ce ne pot oferi autoritățile și sigur, și comunitatea europeană. Noi înșelegem să avem grijă de natură, înțelegem acest trend, dar nu putem să-l acceptăm decât dacă este fundamentat științific și economic și niciodată nu vom accepta ca binele pe care ni l-a făcut comunitatea europeană acceptându-ne la masă, acum să se întoarcă cumva împotriva noastră, adică cumva am crescut până aici și să pierdem ce am câștigat. Nu cred că este corect și am impresia că nici UE nu își dorește cu adevărat lucrul acesta, ci noi trebuie totuși să-i convingem”, a spus agricultoarea.

    Nina Gheorghiță: ”Cred că alte entități invizibile își doresc să facă loc hranei artificiale”

    Nina Gheorghiță a ținut să precizeze că, în fapt, fermierii români trebuie să fie reprezentați corect la nivel european, iar argumentele lor să se facă auzite. În opinia sa, nici măcar europarlamentarii nu hotărăsc soarta agriculturii europene, ci doar cei care își doresc ca hrana artificială să ia locul adevăratei alimentații sănătoase.

    ”Stau de multe ori și mă întreb și implicându-mă în mediul asociativ și având ocazia să dialoghez cu mai mulți decidenți politici, eu nu cred că cei 704-705 europarlamentari ne decid nouă cu adevărat soarta. Cred că sunt alte entități invizibile care nu fac nimic altceva decât doresc să facă loc hranei artificiale. Și aici vine, ceea ce spunea domnul Vlad Macovei (n.r. președintele AFF), rolul nostru, de a ne lua alături consumatorul, așa cum s-a întâmplat în Olanda și sigur, și dumneavoastră să ne fiți alături, de așa manieră încât împreună să nu acceptăm această situație în care direcția nu este bună. Depinde de noi. Noi rămânem optimiști, ne punem încrederea în dumneavoastră că ne veți sprijini, nu știu dacă veți reuși chiar atât cât a încercat să ne sprijine domnul ministru Adrian Chesnoiu, pentru că noi suntem realiști, luăm și anul în care intrăm, intrăm într-un an de alegeri în care dacă n-am tăiat în carne vie cu foarfeca în 2020-2021 ca să putem așeza lucrurile, nu putem să sperăm că în 2024 se vor întâmpla…însă sunt lucruri care pot fi rezolvate fără impact financiar, fără presiuni pe bugetul național al României, ci doar dus mesajul nostru la UE și convins acolo că nu se poate altfel. Și atunci când pe cel din fața ta îl lași fără niciun fel de argument, trebuie să accepte, nu va avea de ales”, a conchis Nina Gheorghiță.


    Te-ar mai putea interesa

    Fermierii cu subvențiile în conturi înainte de Paște. Lista anunțată de APIA Mesajul unui fermier pentru funcționarii APIA care au lăsat oamenii cu conturile goale de sărbători Subvenții APIA 2024. Terenurile care primesc bani la hectar și cele care sunt scoase de la plată

    Ultimele știri

    NeemAzal, din portofoliul Chemark Rom, este soluția biologică ideală pentru controlul dăunătorilor Ajutoarele de stat pentru fermieri – prelungite până la finalul anului Plugul cu vibrații – inovația românească pentru o arătură mai eficientă și cu consum redus de motorină