• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum sacrificăm rozătoarele din ogoarele scarificate. O dilemă de nedezlegat?

    Daniel Befu -

    Tot mai multe ferme din sudul țării se plâng că după introducerea tehnologiei de scarificare a solului, ca alternativă la arat, au câmpurile invadate cu șoriceii. Am consultat un fermier și un specialist, în încercarea de a afla o rezolvare la această problemă.

    Care sunt factorii care au generat invazia respectivă

    Academicianul Gheorghe Sin, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, explică cauzele invaziei de șoareci în fermele care aplică scarificarea pe scară largă: “Cauza e în primul rând practicarea monoculturii și la asta mă refer în mod special la cerealele păioase. Faptul că nu se alternează culturile, nu se realizează nici alternanța lucrărilor solului și celelalte măsuri agrotehnice. Există ferme unde an de an solul rămâne numai într-un anumit fel prelucrat, în general pentru culturile de păioase s-a renunțat la lucrări ale solului adânci, iar pregătirea solului se face exclusiv superficial, la 10-12 centimetri adâncime, prin lucrări făcute cu grapa cu discuri sau alte unelte, utilizarea scarificatorului, deci nu se mai fac arături cum se făceau altădată, adânci. Aceste tipuri de lucrări alternative la arat au fost rapid îmbrățișate de fermieri, pentru că permit economii însemnate de combustibil comparativ cu aratul clasic, însă în felul acesta se creează o situație în care lăcașurile în care locuiesc aceste rozătoare nu sunt distruse. Prin arătură aceste galerii sunt distruse și prin urmcare se deranjează înmulțirea șoarecilor. De asemenea această înmulțire are loc și pe parcelele cultivate cu plante perene, lucrenierile, unde la fel solul este nederanjat și nu sunt deranjate nici aceste rozătoare, care își fac galerii în sol și care se înmulțesc acolo. Un alt factor care a favorizat această înmulțire peste măsură este climatul mai cald, iernile blânde. Întotdeauna după iernile blânde populațiile de rozătoare cresc excesiv”.

    Valeriu Tabără: ”Nu scarificatul e de vină”

    Profesorul Valeriu Tabără, de la USAMV Timișoara și vicepreședinte al ASAS, mai semnalează o cauză a înmulțirii șoarecilor: “Nu scarificatul e de vină deși, într-adevăr, arătura contribuie la distrugerea șoarecilor. Scarificatul poate merge până la 70 de centimetri, dar pentru lucrările aceastea care se fac curent și care se practică și în Statele Unite, Argentina și vestul Europei pe scară largă, se merge până la 35-40, chiar 45 de centimetri. În România, din păcate nu se folosește de multe ori scarificatul. Se merge doar pe grapa cu discuri uneori. Aici e problema că lucrările trebuie făcute disciplinat. Dacă ele sunt făcute ca lumea, prin afânarea adâncă a solului, atunci are loc și distrugerea acestor cuiburi de șoareci, care nu-și fac cuiburile chiar la adâncime foarte mare.

    O altă problemă este nedistrugerea buruienilor și curățarea miriștilor, pentru că dacă lași paiele pe ogor, după recoltat, sigur că ele duc la înmulțirea rozătoarelor, findcă le creează un anumit mediu acolo. Mai rămân și semințe printre aceste paie și atunci crește foarte mult acest pericol de înmulțire. Combinele sunt dotate cu tocător de paie, însă foarte mulți nu-l folosesc, pentru că în felul ăsta fac o oarecare economie la consumul de combustibil. Însă folosirea lui generează un efect excepțional. Dacă nu se fac lucrări la timp, nu se îngrijește miriștea, nu se adună paiele, nu se igienizează capetele solei, cum ar fi șanțiurile sau delimitările dintre proprietăți, atunci sigur că apare acest pericol mare, cum s-a întâmplat în unele zone agricole, pentru că se creează mediul de înmulțire”.

    Soluțiile sunt la îndemâna oricui

    Președintele ASAS prezintă și o serie de soluții, accesibile oricărui fermier și pe care bunul simț al celor care cultivă solul cu grijă și drag, le cunosc prea bine, însă pe care adesea fermierii timpurilor noi, în căutarea profiturilor rapide, le-au uitat: „În ultimii ani au început să fie promovate o serie de tehnologii, fie prin semănatul direct, în teren nelucrat deloc. Solul este numai mobilizat puțin și asta doar pe direcția rândului în care sunt încorporate semințele în sol. Este vorba de culturi de grâu, de porumb sau chiar de floarea-soarelui.

    Noi recomandăm scarificarea doar în contextul rotației culturilor pe aceeași solă, care automat duce și la alternanța sistemului de lucrări ale solului, ceea ce înseamnă și alternanța adâncimilor la care solul este lucrat. Este nevoie ca periodic să facem lucrări mai adânci, adică să revenim cu o arătură. Trebuie să alternăm cerealele păioase cu prășitoare: grâu, porumb, floarea soarelui, leguminoase. Important e să nu avem pe aceeași solă mai mulți ani aceeași cultură. Cel mult putem reveni în al doilea an, dar nu mai mult. Această succesiune de culturi va însemna că vom avea automat și o succesiune de metode de lucrare a terenului, tehnici diferite de semănat, de combatere a buruiienilor șamd. Desigur, se pot folosi și substanțe raticide, dar este o metodă scumpă și costisitoare. Au existat mai multe produse cu care se puteau stropi parcelele, dar Uniunea Europeană a luat măsura de a interzice folosirea majorității acestor substanțe, pentru că au o toxicitate foarte ridicată”.

    O altă metodă recomandată de Gheorghe Sin este protejarea faunei folositoare: “Se poate constata că la arat, în spatele tractorului care întoarce brazda, vin o mulțime de păsări, precum berzele și ciorile, care vin și se hrănesc cu aceste rozătoare care ies la suprafață prin dislocarea solului în urma plugului, ceea ce ajută la ținerea sub control a populațiilor de rozătoare”.

    Soluțiile lui Valeriu Tabără: “Dacă e făcut ca lumea, scarificatul la rându-i sparge cuiburile de șoareci, dar trebuie scarificat în profunzime, prin afânare mai adâncă, nu doar discuit deasupra. Această măsură trebuie completată cu cea de curățare a solului. Allternativa sunt momelile, însă trebuie găsite acele produse care nu creează probleme mediului și care nu fac rău animalelor sălbatice: căprioare și alte specii”.

    Metoda funcționează. Trebuie doar aplicată

    Brencus Fero, seful fermei Maxagro Gataia, care lucreaza 10.000 de hectare amplasate atât în sudul, cât și în vestul județului Timiș, folosește scarificatul și dezmiriștitul pe scară largă, arănd doar unde e nevoie. Cu toate astea a reușit să țină populațiile de șoricei sub control, fără vreun efort, urmare a aplicării măsurii recomandate de specialiștii din ASAS: “Noi tot timpul pentru porumb arăm și rotim cultura și atunci nu ne apar probleme. O dată la doi ani arăm, o dată la doi ani scarificăm. Așa n-avem nici cea mai mică problemă cu șoriceii”.


    Te-ar mai putea interesa

    Adrian Chesnoiu: Programele benefice pentru sectorul agricol își vor găsi finanțarea! Lidl a început să vândă porci de Crăciun cu 9,99 lei kilogramul! Nicolae Cioranu, Asociația Forța Fermierilor: ”Ministrul Adrian Chesnoiu are altă abordare. Vine ca o gură de oxigen pentru fermieri!”

    Ultimele știri

    Afacere pornită cu 1.000 de lei de un mic fermier. Cultura pe care a pariat se recoltează în doar 7 zile de la plantare! Fostul ministru al agriculturii, Petre Daea, în vizită la ferma lui Daniel Botănoiu! Mici fermieri rămași fără despăgubirile pentru zeci de porci morți de pestă porcină africană!