Boala apei – un nou pericol pentru românii care au fântână în curte!
Cristina Iacob -
Locuitorii dintr-un județ al României se confruntă cu un risc ridicat de îmbolnăvire cu „boala apei”, în urma unor analize realizate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Buzău, asupra fântânilor și instalațiior publice și individuale.
DSP Buzău a publicat un raport conform căruia aproximativ 60% dintre probele de apă prelevate din fântâni în prima parte a anului au fost necorespunzătoare consumului uman, informează Agerpres.
Au fost supuse la analiză probe de apă prelevate din instalaţiile publice şi individuale, dar şi din fântâni. Cele mai multe dintre probele necorespunzătoare au fost cele provenite din fântânile publice şi individuale
Apa de fântână prezintă cel mai mare risc de îmbolnăvire
”Populaţia judeţului Buzău se aprovizionează cu apă pentru consum, din trei tipuri de instalaţii: instalaţii centrale, instalaţii proprii şi fântâni. Probele de apă recoltate din teren de către specialiştii în domeniu sunt aduse pentru analiza chimică şi microbiologică a apei, la Laboratorul de Investigare şi Diagnostic în Sănătate Publică, acreditat RENAR, din cadrul DSP Buzău. Dacă pentru sursele de apă individuale, aflate pe proprietatea cetăţeanului, responsabilitatea calităţii acesteia revine în sarcina lui, calitatea apei din fântânile publice şi sursele arteziene (izvoare) aflate pe domeniul public revine în sarcina autorităţilor locale pe teritoriul căreia se regăsesc. În primul semestru al anului, analiza chimică şi microbiologică a probelor de apă a relevat următoarele: total probe (microbiologie+chimie ) = 868, necorespunzătoare = 159 (18,32%). Instalaţii centrale, total probe = 576, necorespunzătoare = 51 (8,85%). Instalaţii proprii, total probe = 102, necorespunzătoare = 43 (42,16%). Fântâni publice şi individuale, total probe = 96, necorespunzătoare = 60 (62,5%)”, se arată într-un raport al DSP, solicitat de Agerpres.
Același raport a scos la iveală neconformităţi în ceea ce priveşte concentraţia de amoniu, nitraţi şi nitriţi din apa de fântână, dar şi un procent ridicat de bacterii coliforme.
”În semestrul I 2023, supravegherea calităţii apei de fântână în cadrul Programului local de Sănătate V s-a realizat astfel: s-au recoltat un număr de 38 probe de apă din fântâni publice selecţionate şi s-au analizat chimic şi microbiologic. Analizele au relevat următoarele neconformităţi: la parametrii chimici amoniu = 13 probe neconforme (34,21%); bor = 3 probe neconforme (7,89%); conductivitate = 4 probe neconforme (10,52%); nitriţi = 1 probă neconformă (2,63%) ; nitraţi = 5 probe neconforme (13,15%). La toţi parametrii microbiologici s-au înregistrat neconformităţi, astfel: bacterii coliforme = 16 probe neconforme (42,10%); Escherichia coli = 7 probe neconforme (18,42%); enterococi=12 probe neconforme (31,57%) s.a.m.d…. Cel mai mare indice de nepotabilitate a apei s-a înregistrat pentru apele de fântână”, se mai arată în raportul întocmit de specialişti.
Primăria, obligată să asigure gratuit apă pentru copiii mici
Specialiștii subliniază că este foarte important consumul unei ”ape sigure”, întrucât intoxicația cu nitriți poate genera afecțiuni severe, în special copiilor sub 3 ani.
”Methemoglobinemia acută infantilă generată de apa de fântână reprezintă o problemă de sănătate publică în România, a cărei rezolvare se impune ca prioritară. Este necesară creşterea nivelului de informaţie şi educarea populaţiei privind importanţa folosirii unei ‘ape sigure’. În ultimii ani s-a înregistrat o scădere a incidenţei intoxicaţiilor cu nitriţi la grupa de vârstă 0-3 ani, ca urmare a măsurilor intensive de comunicare a riscului şi conştientizare a populaţiei, prin conlucrarea medicilor de familie şi a celor din DSP judeţene pentru educarea populaţiei din zonele cu risc. În apa de fântână, concentraţiile crescute de nitraţi pot proveni din mai multe surse, compoziţia naturală a solului, folosirea pe scară largă a fertilizantelor azotoase, nerespectarea condiţiilor igienico-sanitare şi de amplasare a fântânilor. Conform legislaţiei în vigoare, în cazul în care apa din fântânile şi izvoarele publice are concentraţia de nitraţi mai mare decât valoarea prevăzută în lege, primăria este obligată să asigure apa potabilă gratuit pentru sugari şi copii mici până la 3 ani”, informează DSP.
Cum se manifestă „boala apei”
În cadrul raportului se evidențiază că în anul 2023, dezinfecţia fântânilor se realizează ocazional, fără respectarea prevederilor legale, iar riscul îmbolnăvirilor, în special la copii şi persoane vârstnice care consumă apă din fântânile nepotabile, este ridicat.
”S-a constatat şi în anul 2023 că dezinfecţia apei de fântână, precum şi igienizarea generală a fântânilor se fac ocazional, nerespectându-se prevederile legale în vigoare. Riscul consumului apei din fântână cu concentraţie de nitraţi peste 50 mg/l la copiii din grupa de vârstă 0-3 ani este reprezentat de intoxicaţia acută cu nitriţi, iar la bolnavii cronici şi la persoanele în vârstă poate să apară intoxicaţia cronică. Riscul sanitar reprezentat de consumul apei cu amoniu, nitriţi, nitraţi peste limitele maxime admise este apariţia de intoxicaţii acute grave la copiii din grupa de vârstă 0-3 ani şi afectarea stării de sănătate a populaţiei cu boli cronice, la care există riscul sa apară ‘boala apei’ manifestată prin: greţuri, vărsături, dureri de cap, ameţeli, anemie”, informează rapotul întocmit de specialiști.
