• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fermierul Ion Olteanu trece la no-till cu ajutorul unui tehnolog din Bulgaria și a unor investiții uriașe

    Angelica Lefter -

    Schimbări importante la Agromad Crops, grupul de ferme fondat de Ion Olteanu, Prim-vicepreședinte al Asociației Forța Fermierilor. Inginerul a decis să schimbe radical modul de prelucrare a solului, răspunzând astfel celei mai mari provocări din agricultură: deficitul de precipitații.

    Terenurile lucrate de Ion Olteanu în județele limitrofe Capitalei nu doar că se confruntă anual cu lipsa ploilor, dar nici nu există posibilitatea ca ele să fie irigate. Din acest motiv, fermierul a luat decizia de a face trecerea la no-till pe cea mai mare suprafață a fermelor. Modelul l-a împrumutat din Bulgaria, acolo unde a vizitat o fermă unde a văzut cum se lucrează solul, dar și ce rezultate se obțin fără întoarcerea brazdei.

    Porumb din ferma lui Ion Olteanu, cultivat no-till

    Decizia de a trece la no-till a fost luată de fermierul Ion Olteanu după o îndelungă analiză și după ce a vizitat mai multe ferme care au adoptat această tehnologie. Cel mai mult l-a impresionat gestionarea solului într-o fermă din Bulgaria, acolo de unde a împrumutat chiar și un tehnolog care să ajute echipa din ferme România să implementeze noua tehnologie și să rezolve problemele ce pot apărea.

    ”Cu șefii de fermă și noul nostru coleg din Bulgaria, specialist în no-till, Ivan! Cu oarece teamă, dar cu multă speranță spre acest sistem! Aici porumbul este în minim-till, estimări de 6 tone! Densitate de 70.000 și se pare că vremea și vremurile ne obligă spre no-till și densități mult mai mici, cheltuieli mai echilibrate și producții de 5…6 tone care să permită un mic profit! Asta la cei care nu au indirectele foarte mari!”, a scris pe contul său de Facebook fermierul Ion Olteanu.

    Discuții în câmp despre tehnologia no-till

    Ion Olteanu lucrează cu un tehnolog bulgar specializat în no-till

    Alături de colegul din Bulgaria l-am găsit și noi când l-am sunat pe fermierul Ion Olteanu. Fondatorul Agromad Crops a spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că trecerea la no-till înseamnă investiție, implicare, lucrul cu cei mai buni și puțină teamă, pentru că nu există tărâm necunoscut care să nu fie explorat cu puțin suspans.

    ”Sunt alături de colegul Ivan, din Bulgaria, și mergem în ferme. De vreo doi ani tot cochetez cu ideea de a trece la no-till, din cauza schimbărilor climatice și a temperaturilor din ce în ce mai mari și a lipsei de apă – suntem în al treilea an în care nu avem apă. Nu mai vorbim de profitabilitatea culturilor, vorbim de minusuri deja, și la producții destul de mari. Așa m-am hotărât să trecem în no-till. Avem deja câteva sute de hectare de anul trecut în no-till și pentru anul acesta avem ca și target 3.500-4.000 de hectare în no-till. Am început să mă informez de la oamenii care au performat în no-till. De la noi l-am luat ca model pe Hans (Hans Poulsen – n.r.), de la JD Agro Cocora, iar de la bulgari l-am luat ca model pe Pavel, un fermier bulgar care lucrează în jur de 10.000 de hectare, care a văzut acest ”film” acum 10 ani. Aces fermier a fost aproape în pragul falimentului, la ei au venit anii aceștia secetoși mai devreme și, atunci, disperat, a hotărât să treacă în no-till. Lucrează cu inginerul agronom Ivan de 18 ani și în no-till de 10 ani. Acum specialistul este la mine în fermă, mi l-a împrumutat, să spun așa, pentru a mă ajuta să trec și eu la no-till. Am mers la ei în fermă, deja am făcut trei vizite, săptămâna viitoare este a patra vizită”, a menționat fermierul român Ion Olteanu.

    Porumbul cultivat în tehnologie no-till are randament

    A cumpărat două semănători noi, speciale pentru no-till

    Tehnologia no-till nu este chiar așa de simplă, necesită investiții în utilaje noi, care nu sunt chiar ieftine, a explicat Ion Olteanu. Astfel, fermierul s-a interesat de o semănătoare de Anglia, care ar fi cea mai bună, însă inginerii din fermă s-au temut de problema servisării, așa că s-a optat în final pentru un utilaj Maschio Gaspardo și pentru o semănătoare Avatar de la Horsch. Gândul lui Ion Olteanu a rămas însă la semănătoarea britanicilor pe care o folosesc și bulgarii și de care sunt tare mulțumiți.

    ”O semănătoare din Anglia este cea mai bună. Mai avem și noi și Gaspardo, un Avatar. Am luat și eu un Avatar, pentru că unul dintre ingineri a spus că îi e frică de service pentru a o cumpăra pe cea din Anglia. Fiind făcută în această țară, vă dați seama că la noi nu au service. Totuși, Ivan spune că nu sunt probleme, că cunoaște bine semănătoarea și nu ar trebui să fie probleme. Dacă au avut mici probleme le-au rezolvat și așa și noi, le putem rezolva. Am văzut cum seamăn, am văzut porumbul lui Pavel acum 2 luni. Un agricultor vecin, colega cum îi spune el, lucra în convenționale. Acum două luni, porumbul aceluia era mai mare, mai frumos, dar după 2 luni, porumbul acelui fermier este galben, uscat, eu le-am văzut în poze. Al lui Pavel, semănat în no-till este verde acum și face o producție de minim 7 tone la hectar dacă nu e apă,8-9 tone dacă are ceva apă, iar cu apă îndeajuns face și 10 tone. Porumbul vecinului este galben, adică exact ce s-a întâmplat în toată România, mai puțin în Transilvania unde este apă. În Bulgaria la fel, porumbul în sistem clasic este galben, vine arșița și îl face praf, sistemul no-till permite conservarea puținei ape pe care ne-o dă Dumnezeu”, ne-a spus fermierul Ion Olteanu despre beneficiile no-till, așa cum le-a putut observa personal în pe terenurile din Bulgaria.

    Vizită în câmpul de floarea-soarelui

    O semănătoare pentru no-till costă 200.000 de euro

    Ion Olteanu intenționează să treacă la no-till majoritatea culturilor din fermă. ”No-till merge foarte bine la porumb, grâu, orz, floarea-soarelui fără probleme, la soia. Cel mai important în no-till este să reușești te dotezi cu utilaje. Nu sunt ieftine deloc. O semănătoare este 200.000 de euro și îți trebuie o semănătoare de toamnă și de primăvară, își trebuie roți duble pe combină, pe tractoare, ca să nu tasezi. Nelucrându-l trebuie să eviți la maxim fenomenul de tasare. Începutul este extrem de greu și un fermier mic n-o să-și permită niciodată aceste investiții, abia mi-am permis eu două semănători, făcute pe leasing. Targetul meu sunt peste 13.000 de hectare lucrate în no-till”, a punctat Ion Olteanu, care a menționat că inginerul bulgar va rămâne în România atât timp cât va fi necesar să îl ajute să pună la punct întreg sistemul.

    Fermierul Ion Olteanu a achiziționat 550 de tone de Omy Calciprill

    Fermierul Ion Olteanu a achiziționat amendamente de sol pentru 1.100 de hectare

    O altă investiție pe care fermierul Ion Olteanu o face în această toamnă este cea în îmbunătățirea calității solului cu ajutorul unui produs dedicat. Astfel, fermierul a achiziționat prin Naturevo o cantitate de 550 de tone de Omya Calciprill, fertilizant cu calciu şi amelioratorul de sol. Cantitatea va fi administrată pe o suprafață de 1.100 de hectare, însă așa cum a menționat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, puțini fermier își mai permit să le achiziționeze.

    ”Este o altă problemă a agriculturii românești. Prin folosirea an de an a îngrășămintelor azotoase, în special a azotatului de amoniu, că el acidifică cel mai mult, și uree, solul suferă un proces de acidifiere. În trecut, pe vremea comunismului, existau acele amendamente provenite de la combinatele chimice de îngrășăminte. Acum , dispărând combinatele și amendamentele atunci erau gratis, costau doar transportul și aplicarea, cumva trebuie să îndreptăm și solul pentru că pH-ul scăzut blochează îngrășămintele, fosforul poate să ți-l blocheze și 50%, atunci degeaba dăm îngrășăminte și trebuie să dăm cantități mari. Este o problemă a agriculturii românești pe care nimeni nu o dezbate, devine o problemă gravă pentru că ia 20-30-40% din potențialul de producție aciditatea solului. Fermierii nu-și mai permit să cumpere, pentru că nu avem politici inteligente. În Bulgaria au dobândă 2% la tot ceea ce ține de agricultură, în Vest ai dobândă de 0,5 – 1 %, adică aceea este normalitatea. Pentru o investiție în Vest ai credite pe 30 de ani. La noi, din ce să faci procesare, îți trebui finanțări pe 10, 20, 30 de ani, cum au toți, cu finanțări mai lungi îți permiți să și ameliorezi solul, să iei și o semănătoare pentru a trece pe no-till, să faci și o mică făbricuță. Am achiziționat 550 de tone pentru 1.100 de hectare, se aplică o dată la 4-5 ani, 500 de kilograme la hectar de Calciprill îți ridică pH-ul cam cu 0,4-0,5. Asta înseamnă diminuarea costurilor cu îngrășămintele, încadrarea în substanța activă impusă de de UE și altele, te ajută să respecți normele, reduce doza de aplicare a azotului”, a explicat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, fermierul Ion Olteanu.


    Te-ar mai putea interesa

    Ferma de familie cu venit anual de peste jumătate de milion de euro și niciun angajat Document pe surse: Programul Rabla pentru tractoare – condiții și documente necesare Ploi, vânt puternic și grindină – alertă meteo emisă de ANM pentru 13 județe

    Ultimele știri

    Alexandru Potor, fost secretar de stat MADR, este noul primar al municipiului Slobozia: “Deschidere totală către fermieri!” Ucraina va impune prețuri minime la exporturile de cereale și oleaginoase Franța, Ucraina și Rusia – ”lovite” de raportul USDA la producțiile la grâu