Un furnizor McDonald’s primește undă verde pentru cultivarea cartofilor modificați genetic. Ce spun oficialii lanțului de fast-food despre politica de aprovizionare
agrointeligenta.ro -
Un cartof modificat genetic mai putin predispus la ”învinețiri” și care conține mai puține substanțe chimice nocive a primit aprobare pentru cultivare din partea Departamentului American pentru Agricultură (USDA).
Cartoful a fost dezvoltat în Idaho, de către compania JR Simplot, cunoscută ca unul dintre principalii furnizori pentru lanțul de mâncare fast-food McDonald’s.
Simplot a depus documentația pentru cartoful modificat genetic aprobat de USDA în mai 2013 și, potrivit producătorului, noii tuberculi sunt mai sănătoși întrucât, la prăjire, produc mai puțină acrilamidă – substanță considerată a fi implicată în favorizarea cancerului.
Produsul celor de la Simplot este de altfel, primul cartof modificat genetic care primește aprobare de la USDA din 2000 încoace, an în care un produs similar a fost retras de pe piață din cauză că nu prezenta interes pentru consumatori.
Decizia luată de USDA s-a bazat pe evaluarea datelor producătorului, analiza de date științifice disponibile și comentariile exprimate de societatea civilă. Totuși, autoritățile americane au anunțat că se mai analizează aspecte ce țin de siguranța alimentară a tuberculilor, însă producătorul se arată încrezător că tuberculii vor trece cu bine toate testele.
Contactați de www.freshfruitportal.com, reprezentanții McDonalds au declarat că nu a fost luată în considerare utilizarea cartofului modificat genetic în restaurantele fast-food.
„Rețeaua de restaurante McDonalds din SUA nu se aprovizionează cu cartofi modificați genetic și nici nu avem în plan să ne schimbăm practicile de aprovizionare „, au declarat oficialii companiei.
Acrilamida este o substanţă cunoscută încă de la sfârşitul secolul al XIX-lea.
În 1950 s-a reuşit pentru prima dată polimerizarea acrilamidei, obţinându-se în laborator poliacrilamida (Akrylamide – Wikipedia în engleză). Până la începutul acestui secol, nimeni nu bănuia că acest compus toxic se găseşte şi în alimente.În 2002 Institutul Naţional de Alimentaţie din Suedia (Livsmedelsverket) – vezi site-ul oficial – descoperă că acrilamida se formează în timpul coacerii şi prăjirii alimentelor bogate în amidon. Livsmedelsverket sublinia încă de la publicarea descoperirii, că în alimentele analizate acrilamida nu apare ca un contaminat, ci ca substanţă generată din aliment, în timpul preparării la temperaturi ridicate. (…)
Acrilamida este o substanţă citotoxică, neurotoxică, cancerigenă şi mutagenă. Deoarece în ultimii 5 ani s-a demonstrat, de către numeroase instituţii de prestigiu din lume, impactul dereglant al acrilamidei asupra materialului genetic (ADN, ARN), astăzi nimeni nu mai neaga acţiunea protumorală, formativă şi proliferativă, exercitată de către acest compus. În prezent se pune în discuţie doar doza minimă cu potenţial toxic pentru om.
Acrilamida este o substanţă care întreţine stresul oxidativ, favorizind apariţia neoplasmelor. S-a constatat că acrilamida poate induce cancer mai ales la nivelul uterului, ovarelor şi a testiculelor (neoplasme hormonal dependente).Pe lângă acţiunea cancerigenă, s-a demonstrat şi efectul neurotoxic exercitat de către această substanţă. Urme de acrilamidă au fost descoperite în creierul victimelor maladiei Alzheimer. În Marea Britanie, se sugerează că creşterea alarmantă al celor suferinzi de boala Alzheimer, este cauzată de consumul din ce în ce mai mare de chipsuri şi snacksuri.
Alte studii arată că acrilamida provocă, în plus, impotenţă şi frigiditate.
Sursa:Bioterapi.ro
