Costurile și veniturile unei ferme. Calcul pentru un hectar de grâu, orz, rapiță, porumb și floarea-soarelui
Oana Timar – Agrointeligența
Seceta repetată și costurile tot mai mari ale finanțării au ajuns să pună o presiune uriașă asupra fermelor din România. Cezar Gheorghe, fondatorul platformei AGRIColumn, atrage atenția că riscul climatic, lipsa investițiilor suficiente în irigații, crizele succesive și scumpirea creditului au creat un mecanism care erodează aproape complet marja fermierului. Într-o simulare realizată pe baza costurilor de producție, randamentelor și prețurilor medii ale cerealelor și oleaginoaselor, acesta ajunge la un rezultat îngrijorător: în anumite variante de finanțare, chiar și după includerea subvenției, fermierul rămâne pe minus.
În acest articol:
Analiza lui Cezar Gheorghe pornește de la ceea ce acesta numește „asasinii tăcuți ai fermelor din România”: seceta și costul finanțării. Cele două probleme nu sunt independente, susține expertul, pentru că anii agricoli afectați de lipsa precipitațiilor au crescut riscul asociat sectorului, iar finanțatorii au devenit tot mai precauți.
„Seceta, indiferent de cauze, trebuia dublată de sisteme de irigații. Orice formă de irigații, orice sursă de apă pentru ferme, aceasta trebuia să fie prioritatea arcului guvernamental”, arată Cezar Gheorghe, fondatorul AGRIColumn.
În opinia sa, cel puțin din 2012, dezvoltarea sistemelor de irigații ar fi trebuit tratată drept „Prioritate ZERO în Agricultură”, în baza unui plan național etapizat pe o perioadă de zece ani.
De ce s-a scumpit finanțarea fermelor
Efectele secetei nu s-au oprit la pierderile directe de producție. Cezar Gheorghe arată că agricultura a devenit treptat un sector perceput ca fiind tot mai riscant pentru finanțatori.
Peste acest risc s-au suprapus crizele ultimilor ani. Expertul amintește anul 2022, când numeroși operatori au accesat credite pentru constituirea stocurilor, dar și problemele comerciale din anii următori, care au afectat atât fermieri, cât și exportatori.
„Seceta a făcut ca riscul finanțării agriculturii să fie unul extrem de mare. Rând pe rând, an după an, finanțarea nu a mai privit cu ochi buni agricultura”, susține acesta.
În opinia sa, retragerea treptată a băncilor și lipsa unei concurențe suficiente în finanțarea sectorului au împins fermierii spre surse de capital considerabil mai scumpe.
Cât îl costă în realitate pe fermier un hectar
Pentru a arăta efectul concret, Cezar Gheorghe a construit o simulare financiară la hectar. Punctul de plecare este un cost direct mediu de 2.800 lei/ha, la care se adaugă un cost indirect de 2.700 lei/ha.
La acestea sunt adăugate două categorii de costuri suplimentare:
- 300 lei/ha – surplus generat de energia fosilă;
- 285 lei/ha – surplus aferent îngrășămintelor și CBAM.
Rezultă astfel un cost mediu total de 6.085 lei/ha, înainte de introducerea costului finanțării.
Fondatorul AGRIColumn calculează apoi impactul a trei variante de finanțare, pentru o perioadă de nouă luni, corespunzătoare ciclului dintre însămânțarea și recoltarea culturilor de toamnă.
În cazul finanțării bancare, la un cost de 12%, valoarea inputurilor ajunge la 6.632,65 lei/ha. Pentru finanțarea din alte surse non-bancare, estimată la 16-17%, costul urcă la 6.815,20 lei/ha, iar în cazul creditului furnizor, cu un cost indicat de 15-18%, ajunge la 6.845,63 lei/ha.
Grâu, orz, rapiță, porumb și floarea-soarelui – veniturile luate în calcul
A doua parte a simulării privește veniturile pe care fermierul le poate obține. Calculele utilizează randamente medii și prețuri medii CPT Constanța, după care este eliminat costul logistic.
Pentru grâu, analiza pornește de la un randament de 5,60 tone/ha și un preț mediu de 1.108,76 lei/tonă. Venitul brut rezultat este de 6.209,06 lei/ha, iar după scăderea logisticii rămân 5.497,86 lei/ha.
La orz, randamentul utilizat este tot de 5,60 t/ha, la un preț de 1.040,77 lei/tonă. Venitul este calculat la 5.828,31 lei/ha, respectiv 5.117,11 lei/ha după logistică.
Pentru rapiță, la o producție de 3,10 t/ha și un preț de 2.693,45 lei/tonă, venitul ajunge la 8.349,70 lei/ha, din care rămân 7.956 lei/ha după costurile logistice.
În cazul porumbului, simularea utilizează un randament de 5,50 t/ha și un preț de 1.108,76 lei/tonă. Venitul calculat este de 6.098,18 lei/ha, iar cel rămas după logistică este de 5.399,68 lei/ha.
La semințele de floarea-soarelui, randamentul luat în calcul este de 2,23 t/ha, la un preț de 2.554,50 lei/tonă. Rezultă un venit de 5.696,53 lei/ha, respectiv 5.413,32 lei/ha după logistică.
Venitul mediu: 5.876 lei/ha după logistică
Prin agregarea celor cinci culturi, simularea indică un randament mediu de 4,41 t/ha, la un preț mediu de 1.702 lei/tonă.
Venitul mediu este estimat la 6.436 lei/ha, dar după eliminarea costurilor logistice scade la numai 5.876 lei/ha.
Pentru a vedea situația completă a fermei, Cezar Gheorghe adaugă o subvenție medie de 840 lei/ha. Astfel, venitul total utilizat în calcul ajunge la 6.716 lei/ha.
Expertul subliniază însă că subvenția nu poate fi privită întotdeauna ca un venit disponibil efectiv pentru fermier, întrucât, în practică, aceasta este absorbită frecvent de costul arendei.
Cu finanțare bancară, fermierului îi mai rămân 83 de lei pe hectar
Aici apare rezultatul central al analizei.
Raportând venitul total de 6.716 lei/ha, inclusiv subvenția, la costurile rezultate din cele trei variante de finanțare, numai una dintre simulări rămâne pe plus.
La finanțarea bancară, cu un cost calculat de 6.632,65 lei/ha, rezultatul este de numai:
+83,35 lei/ha.
În cazul finanțării non-bancare, unde costurile ajung la 6.815,20 lei/ha, rezultatul devine:
-99,20 lei/ha.
Iar la creditul furnizor, cu un cost de 6.845,63 lei/ha:
-129,63 lei/ha.
„Pe cele trei surse de finanțare, doar una este pozitivă, cu 83,35 lei/hectar. Următoarele sunt negative, cu -99,20 lei/ha, respectiv -129,63 lei/ha”, arată Cezar Gheorghe.
În cazul creditului furnizor, acesta precizează că pot exista variații importante generate inclusiv de pierderea discounturilor atunci când plata este întârziată.
Cum s-ar schimba situația cu o finanțare de 3,5%
Ultimul exercițiu realizat de Cezar Gheorghe arată cât de mare este influența dobânzii asupra rezultatului fermei.
El a recalculat costurile presupunând o finanțare de numai 3,5% pe an, aplicată tot pentru nouă luni.
În această situație, valoarea inputurilor ar coborî la 6.244 lei/ha. Raportată la venitul total de 6.716 lei/ha, ferma ar rămâne cu:
+472 lei/ha
A doua simulare presupune atât finanțarea de 3,5%, cât și eliminarea costurilor suplimentare provocate de energie și îngrășăminte. Costul ar coborî astfel la 5.644 lei/ha, iar diferența dintre venit și cheltuieli ar crește la:
+1.072 lei/ha
Diferența este majoră: de la numai 83,35 lei/ha în scenariul finanțării bancare la 12%, la 472 lei/ha în scenariul unei finanțări de 3,5%.
Cezar Gheorghe: Seceta și finanțarea scumpă împing fermele spre faliment
Concluzia analizei este că problemele actuale ale fermelor nu pot fi explicate doar prin prețurile cerealelor sau printr-un singur an agricol slab. În spatele situației se află o combinație între riscul climatic și costul capitalului.
„Seceta, element climatic negestionat de factorii de decizie. Costul financiar extrem, alimentat de riscul de secetă, crize comerciale locale și, firește, inflația”, sintetizează Cezar Gheorghe.
Acesta avertizează că efectele sunt deja vizibile prin falimente, ferme scoase la vânzare și companii care își încetează activitatea. În același timp, terenurile agricole și activele fermelor aflate în dificultate devin atractive pentru investitori și fonduri.
Cezar Gheorghe folosește o formulare extrem de dură pentru riscul pe care îl vede în perioada următoare: „«Iobăgia» modernă este aici. Numai că iobagul nu mai merge cu căruța și mămăliga în desagă la muncă, ci motorizat”.
Dincolo de această concluzie, cifrele simulării sale indică problema de fond: la randamentele și prețurile utilizate în calcul, marja unei ferme poate fi aproape complet consumată de costurile de producție și de finanțare, iar diferența dintre profit și pierdere poate ajunge să fie decisă de costul banilor cu care fermierul își finanțează campania agricolă.
