Reguli noi pe piața îngrășămintelor care intră pe piața din România
Violina Gorcinschi-Jitaru – Agrointeligența
Importatorii de îngrășăminte, fontă și oțel, aluminiu, produse chimice sau energie electrică vor fi supuși unor noi obligații de raportare, începând cu 1 octombrie 2023, cu privire la emisiile cu efect de seră. Acestea se vor aplica în funcție de cantitatea de marfă adusă pe piața din România, potrivit unui nou Regulament European. În cazul nerespectării acestor obligații, importatorii vor primi amenzi cuprinse între 10 și 50 de euro pentru fiecare tonă de emisii nedeclarată.
În perioada 1990-2019, România a reuşit să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 62%, iar până în 2050, îşi propune să devină neutră din punct de vedere climatic, ajungând la o reducere a emisiilor nete cu 99% faţă de nivelul din 1990, a relatat news.ro.
Noi obligații pentru importatorii de îngrășăminte
Companiile care importă îngrășăminte, dar și alte mărfuri, vor avea obligația de a raporta emisiile de gaze cu efect de seră în producerea acestora. Acest nou regulament, emis în cadrul Uniunii Europene, are rolul de a preveni „importul” de poluare din țările terțe unde s-au produs mărfurile.
„De la 1 octombrie 2023, toate companiile care importă mărfuri precum îngrăşăminte, fontă şi oţel, aluminiu, produse chimice sau energie electrică, au noi obligaţii de raportare privind emisiile cu efect de seră, în funcţie de cantitatea adusă pe piaţa din România”, potrivit unui nou Regulament European, analizat de specialiştii Casei de Avocatură ONV LAW.
Noile obligații de raportare au fost adoptate luna trecută, în august, în urma aprobării de către Consiliul European a Regulamentului de Implementare pentru instituirea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM). Firmele vor depune prima raportare, într-un sistem informatic dedicat, până pe data de 31 ianuarie 2024, pentru mărfurile importate în ultimul trimestru al 2023.
Raportul va include cantitatea de mărfuri importate, categoria de bunuri, ţara de proveniență a bunurilor importate, instalaţiile unde bunurile au fost produse, procesul de producţie utilizat pentru fabricarea produsului şi emisiile totale specifice încorporate, exprimate în tone de CO2 emise pentru fiecare tonă de mărfuri.
Amenzi de 10-50 de euro pentru fiecare tonă neraportată
Companiile care nu respectă aceste obligații vor primi amenzi cuprinse între 10 și 50 de euro pentru fiecare tonă de emisii nedeclarată.
„Politicile de mediu la nivelul Uniunii Europene devin din ce în ce mai riguroase, iar companiile trebuie să se asigure că se conformează legislaţiei în vigoare. Este o perioadă de tranziţie în care companiile care importă materiale cu emisii de CO2 trebuie să se conformeze cu aceste raportări, pentru că, mai apoi, din 1 ianuarie 2026, declaranţii autorizaţi vor achiziţiona şi preda certificatele CBAM pentru emisiile încorporate ale mărfurilor lor importate, iar preţul pentru aceste certificate va deriva din preţul cotei Schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS)”, a declarat Lorena Ciobanu, avocat în cadrul ONV LAW.
CBAM este un instrument UE de politică de mediu, care va ajuta la reducerea emisiilor de dioxid de carbon la nivel global, sprijinind obiectivele Acordului ONU (Organizația Națiunilor Unite) de la Paris.
Această nou regulă are rolul de a contracara deciziile unor companii de a-şi muta producţiile în afara spațiului european, unde politicile de decarbonizare sunt mai puţin stricte, iar mai apoi mărfurile să fie importate de statele membre UE, cu costuri mai mici, în detrimentul obiectivelor de mediu.
Țara noastră este pe locul 2 în UE în topul ţărilor cu cele mai mici emisii de gaze cu efect de seră. Eforturile României privind reducerea emisiilor de carbon sunt semnificative. Cele mai recente date oficiale au arătat că, în 2021, ţara noastră se situa pe locul 2 la nivelul Uniunii Europene, cu 3,5 tone de emisii de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor.
