Președintele Nicușor Dan a trimis Legea urșilor la Curtea Constituțională!
Oana Timar – Agrointeligența
Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Legea urșilor la Curtea Constituțională a României. În adresa de trimitere, Președintele menționează că actul normativ adoptat de Parlament încalcă principiul separării puterilor în stat întrucât tParlamentul ajunge să exercite o funcție administrativă, întrucât, prin legea votată, se substituie unei ”operațiuni tehnico-administrative care ar fi trebuit adoptată de autoritatea publică centrală printr-un act administrativ”.
Președintele României, Nicușor Dan, a trimis astăzi, joi – 21 mai, Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
La data de 4 mai 2026, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 218/2026).
”Legea supusă controlului de constituționalitate are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea OUG nr. 81/2021, în sensul aprobării unui număr de 859 exemplare de urs brun, care reprezintă nivel de prevenție la nivel național și un număr de 110 exemplare de urs brun, care reprezintă nivel de intervenție la nivel național, în vederea prevenirii atacurilor asupra populației umane și a pagubelor materiale cauzate de atacurile de urs, pentru anul 2026. Față de anul 2024, crește numărul aprobat al exemplarelor de urs, care reprezintă nivel de prevenție la nivel național, de la 426 de exemplare la 859 și al exemplarelor de urs, care reprezintă nivel de intervenție la nivel național de la 55 de exemplare la 110 exemplare. Totodată, legea supusă controlului de constituționalitate stabilește că recoltarea exemplarelor de urs brun reprezentând cota de prevenție este interzisă pe teritoriile în care vânătoarea este interzisă conform prevederilor Legii vânătorii şi a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006”, precizează sesizarea de neconstituționalitate.
Legea urșilor, suspectă de trei aspecte de neconstituționalitate
Președinția notează trei posibile încălcări ale Constituției. Prima vizează încălcarea unor norme de drept european, cum este cazul în situația de față, poate face obiectul controlului de constituționalitate, potrivit art. 148 din Constituție, ce reglementează integrarea României în Uniunea Europeană, prin raportare la dispozițiile art. 35 din Constituție, care consacră dreptul la un mediu sănătos și la art. 135 alin. (2) lit. e) din Constituție, care instituie obligația statului de a reface și ocroti mediul înconjurător și de a menține echilibrul ecologic.
A doua posibilă încălcare a Constituției vizează principiul separării puterilor de stat. ”Prin stabilirea numărului de exemplare ce reprezintă nivel de prevenție prin lege ca act al Parlamentului se încalcă art. 16 din Directivă în interpretarea dată de CJUE și, implicit, principiul separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin (4) din Constituție, prin nesocotirea atribuțiilor puterii executive în materia acordării derogărilor. (…) Prin stabilirea în concret a unor niveluri de prevenție și intervenție repartizarea lor pe numărul exact de 528 de fonduri cinegetice legea criticată își pierde caracterul general, abstract și de principiu al unui act normativ de prim rang, substituindu-se unei operațiuni tehnico-administrative care ar fi trebuit adoptată de autoritatea publică centrală printr-un act administrativ”,
A treia vulnerabilitate constituțională vizează modul în care este ținută evidența urșilor vânați, prin faptul că ”absența unor sancțiuni corelative pentru interdicțiile nou introduse și lipsa unui sistem de monitorizare a cotelor de prevenție transformă soluția legislativă într-un act normativ lipsit de coerență, claritate şi previzibilitate. Această tehnică legislativă defectuoasă contravine art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, deoarece o lege care interzice fără a sancționa și care permite fără a monitoriza nu îndeplinește standardele de calitate specifice unui stat de drept, generând arbitrariu în aplicare, întrucât nu oferă instrumentele de control și sancțiune necesare pentru a preveni abuzurile”.
”În plus, interdicția recoltării femelelor însoțite de pui cu vârsta sub 2 ani este incomplet reglementată. Legea nu precizează procedura de determinare a vârstei puilor, responsabilul constatării, consecințele juridice ale erorii de identificare, regimul probei și sancțiunea specială pentru încălcarea interdicției în cadrul mecanismului de recoltare preventivă. Chiar dacă dispoziții sancționatorii generale cuprinse în legislația privind protecția speciilor ar putea fi incidente și în acest caz, norma specială nou introdusă trebuia corelată expres cu aceste dispoziții sancționatorii”, arată Președinția.
