Tuta absoluta la tomate. Prevenire, combatere
Violina Gorcinschi -
Tuta absoluta la tomate sau molia minieră la roșii – măsuri de prevenire și de combatere. Tuta Absoluta, un dăunător relativ nou al culturii de tomate, este foarte dificil de combătut. Legumicultorii folosesc capcane adezive, insecticide și alte metode de prevenire și control a populației de Tuta absoluta. Aflați din acest articol cum se manifestă molia periculoasă pentru tomate și cum se combate.
În acest articol:
Tuta absoluta este o molie care face pagube uriașe culturilor de tomate. În România, această specie de dăunător a apărut în 2009, însă acum este răspândită pe întreg teritoriul țării. Pe lângă tomate, consumă și părți ale plantelor de cartofi, vinete, ardei, buruieni Solanaceae. Legumicultorii sunt sfătuiți să își ia toate măsurile preventive, din cauza gradului de dăunare și a prolificității Tuta absoluta, apelând, în același timp, și la capcane cu feromoni care indică prezența în cultură și reduce numărul de masculi.
Tuta absoluta. Origine
Tuta absoluta, denumită altfel și molia minieră a frunzelor de tomate, tuta la tomate, South American tomato moth, tomato borer etc, este un dăunător care a apărut recent la noi în țară, în anul 2009. Dăunătorul provine din țările din America de Sud, însă, în urma importurilor, s-a răspândit relativ recent pe continentul european, respectiv în 2006 în Spania, în 2008 în Franța și Italia.
La noi în țară, prezența moliei miniere a tomatelor a fost semnalată doar în vestul țării, însă ulterior, incidența acesteia s-a extins pe întreg teritoriul României. Acum, tuta este prezentă în mai multe țări din Asia, America, Africa și Europa.
Cum arată Tuta Absoluta
Tuta absoluta este o molie deosebit de periculoasă pentru culturile de tomate, însă acestea pot fi depistate, în stadiul de omizi, și pe alte legume cum ar fi cartofii, vinetele, etc.
Adulții sunt fluturi cu corpul de dimensiuni între 5 și 6 milimetri și aripi de 8-10 milimetri, de culoare gri-maronie. Aripile anterioare au puncte negre, iar masculii se deosebesc de femele prin faptul că sunt mai închiși la culoare și mai mici.
Larvele, respectiv omizile sunt de mici dimensiuni, de 0,5-8 mm lungime, de culoare alb sau verde-gălbui și capul negru, în funcție de stadiul de dezvoltare.
Ouăle sunt de culoare crem și o lungime de 0,35 mm, care eclozează la 4-6 zile de la momentul depunerii. Acestea pot fi observate pe partea inferioară a frunzelor.
Tuta absoluta la tomate. Ciclul de viață
Tuta absoluta sau molia minieră a frunzelor de tomate este extrem de productivă, având chiar și 10-12 generații pe an. Fluturii sunt activi noaptea, moment în care femela depune câte 40-50 de ouă pe frunze. În condițiile în care au temperaturi de peste 9 grade Celsius și hrană, insectele nu intră în repaus.
Molia tomatelor iernează în sol în diferite stadii, în funcție de condițiile mediului înconjurător. Durata ciclului biologic la tuta absoluta variază foarte mult. De regulă, acesta durează 25-38 de zile, însă poate dura 76 de zile la temperaturi de sub 14 grade Celsius și 10-15 zile la 34-40 grade Celsius.
Dăunătorul are patru stadii de dezvoltare: ou, larvă, pupă și adult și își începe activitatea destul de devreme, când se înregistrează temperaturi de mai mult de 9 grade Celsius. Adulții sunt activi noaptea și se ascund sub frunze ziua.
O femelă este capabilă să producă 250 de ouă pe parcursul vieții. La 4-6 zile după depunere, larvele ies din ou și trec prin cele 4 stadii de dezvoltare, hrănindu-se cu intens cu frunze, pețioli, fructe și tulpini. Ulterior, se împupează în sol, pe frunze sau în galeriile formate, formând un cocon de protecție dacă procesul are loc în părțile aeriene ale plantei.
Tuta absoluta la tomate. Semnele atacului
Tuta absoluta dăunează cel mai mult în stadiul de larvă. Omizile atacă culturile de tomate după eclozare, în intervalul de dezvoltare răsad-plante mature, rozând partea din mijloc dintre epidermele frunzei, unde se creează o zonă minată sub formă de pată ovală în interiorul frunzei. Astfel, primul semn al atacului sunt galeriile din frunze sau din flori și fructe tinere și prezența excrementelor de larvă de culoare neagră din zonele minate.
În momentul în care se observă semne ale atacului la nivelul vârfului plantei, infecția din sol este mult mai gravă decât se poate observa pe părțile aeriene. În acest caz, este vorba despre o infecție în sistem piramidal, unde solul este plin de adulți, pupe și ouă care intră fără probleme în iarnă.
Atacul de tuta absoluta se poate confunda, deseori, cu cel provocat de musca minieră (Liriomyza trifolii), însă semnele atacului diferă, mai ales din punctul de vedere al dimensiunilor galeriilor formate. La molia tomatelor, galeriile sunt mult mai mari, iar pagubele pot ajunge la 100%, comparativ cu musca minieră, care distruge doar 10-20% din cultura de tomate.
Tuta absoluta consumă, cu preponderență, tomate din câmp, solarii și sere, însă poate ataca și alte culturi, cum ar fi vinete, cartofi, ardei, buruieni din familia Solanaceae. La cartofi, larvele moliei miniere a tomatelor consumă părțile aeriene și uneori tuberculii, mai ales în zonele unde această cultură este practicată în masă de către fermieri.
Tuta absoluta la tomate și capcanele cu feromoni
Odată pătrunsă în culturi, molia tomatelor este foarte greu de eliminat. Pentru a combate și a menține controlul populației în mod eficient, se recomandă utilizarea capcanelor feromonale atât pentru depistarea la timp a dăunătorului, cât și a combaterii acestuia. Acestea pot oferi indicii despre densitatea populației, astfel că se poate folosi încă de la stadiul de răsad.
Capcanele Delta adezive se utilizează împreună cu momeli feromonale, puse în interiorul acestora. Capcanele se verifică o dată pe săptămână, iar după o lună-o lună și jumătate, placa adezivă și momeala se înlocuiesc.
Amplasarea capcanelor se face orizontal, la o înălțime potrivită cu gradul de dezvoltare al plantei. De exemplu, pentru stadiul de răsad, aceasta se pune la 20 de cm sol, iar spre final, la 60 de cm. În sere, capcanele se pun la intrare și în centru, într-o densitate de 20-50 de capcane/hectar. În spațiile protejate, se pot folosi capcanele de culoare neagră, de partea adezivă atașându-se momeala. Dacă s-a observat prezența dăunătorului în cultură, numărul de capcane se dublează. Avantajul mai multor capcane este că sunt prinși un număr mai mare de masculi, astfel că în generația următoare populația va scădea semnificativ.
Cultivatorii se pot folosi de momelile cu feromoni și ca să creeze capcane cu apă, pentru a prinde în masă masculii. În acest caz, se folosesc tăvi pline cu apă și ulei, iar la 20-25 de cm deasupra, se amplasează momeala. Metoda este bună atât pentru culturile din seră/solarii, cât și pentru cele din câmp.
O altă capcană care atrage femelele și masculii este cea pe bază de feromoni și lumină. Lumina, creată din energie solară, se reglează la o intensitate potrivită și poate fi plasată în zone fără curent electric. Acestea se programează pe timpul nopții, când zboară adulții.
Se mai pot utiliza benzile adezive cu feromoni. În cazul în care în spațiile protejate se folosesc polenizatori, se apelează la benzi adezive transparente, iar dacă nu se folosesc insectele benefice, se pot instala benzi de culoare galbenă.
Benzile de culoare neagră se pot pune în părțile laterale ale solarului, în special în cazul în care se urmărește depistarea prezenței dăunătorului.
După capturarea masculilor de Tuta absoluta, se va proceda imediat la aplicarea tratamentelor cu insecticide, care se recomandă și la apariția primelor simptome și primelor larve.
Tuta absoluta la tomate și prădătorii săi
Un alt mod de a controla populația este expunerea acesteia la insecte prădătoare și paraziți naturali care reduc semnificativ nivelul de infestare.
Se pot folosi insecte care consumă larvele de tuta absoluta, cum ar fi:
– Macrolophus pygmaeus – MACROcontrol 500, de la Holland Farming;
– Nesidiocoris tenuis;
– Nabis pseudoferus.
Ca insecticid biologic împotriva Tuta absoluta, se poate folosi BactoSpeine® DF, de la Nufarm, care conține 54% Bacillus thuringiensis subsp. kurstaki, cu omologare în România.
În seră/solar, dăunătorul poate fi combătut și cu paraziți Trichogramma achaeae și Trichogramma pertiosum care infestează ouăle de Tuta absoluta.
Tuta absoluta la tomate. Insecticide
Tratamentele cu insecticide reprezintă principala metodă de combatere a dăunătorului Tuta absoluta la tomate. Din cauza faptului că fermierii s-au luptat de-a lungul timpului cu această molie folosind insecticide, dăunătorul a dezvoltat rezistență la anumite substanțe active. Din acest motiv, dacă tratamentele nu se dovedesc eficiente, nu se mărește doza, ci se schimbă, utilizând cele care au substanțe active ca indoxacarb sau spinosad.
Preventiv, tratamentele se aplică numai săptămânal, însă în cazul în care se depistează prezența Tuta absoluta în cultură, acestea se administrează mai des, o dată la 3-4 zile, alternând produsele.
Tratamentele foliare se efectuează imediat ce se observă zborurile adulților sau la apariția primelor semne ale atacului. Acestea se fac succesiv, repetându-se la un interval de o săptămână sau mai mult, în funcție de recomandările producătorului. Insecticidele de nouă generație se folosesc în combinație cu adjuvant Silwet Gold, de la Chemtura sau Velwet SL, de la Sharda. Fiecare insecticid se aplică de maximum 3 ori sau mai puțin la un sezon de vegetație, conform recomandărilor de pe eticheta produsului.
Sunt recomandate următoarele insecticide împotriva Tuta absoluta:
- Alverde, de la Basf, care luptă împotriva larvelor de Tuta absoluta, dar și a altor dăunători. Se recomandă aplicarea într-o doză de 1 litru/ha;
- Bactospeine, de la Nufarm, este perfect pentru combaterea dăunătorilor periculoși sub formă de omizi, molii și fluturi din culturile de legume din solarii și grădină. Pentru tuta absoluta, este nevoie de 0,33-0,66 kg/ha de produs.
- Coragen, produs de FMC, este un insecticid care acționează local și translaminar, cu efect rapid împotriva ouălor, larvelor și adulților. Se aplică 175 ml/ha.
- Minecto Alpha, de la Syngenta, este un tratament împotriva tuta absoluta și musculiței albe, care acționează sistemic și la contact și se aplică în doză de 1 litru/ha.
La răsaduri, se pot face tratamente cu abamectin.
Tuta absoluta la tomate. Prevenire
Prevenirea joacă un rol foarte important în cazul acestui dăunător deoarece este foarte greu de controlat odată intrat în cultură. Acesta se înmulțește necontrolat și rapid, fiind prezent pe plante aflate în toate stadiile de dezvoltare.
Larvele sunt cele mai dăunătoare și greu de combătut pentru că își creează galerii largi în interiorul frunzei și a altor organe, iar insecticidele nu ajung la acestea. Totodată, Tuta absoluta a devenit rezistentă la anumite insecticide și continuă să își crească toleranța și la alte substanțe odată cu trecerea timpului.
De asemenea, molia minieră a frunzelor de tomate este rezistentă și la condiții extreme de mediu, cum ar fi temperaturile foarte scăzute sau ridicate.
Din cauza gradului de dăunare, dar și a rezistenței ridicate la substanțe și la condiții neprielnice, este necesară luarea următoarelor măsuri de igienă a culturii:
- Îndepărtarea și distrugerea plantelor atacate izolat;
- Strângerea și distrugerea prin ardere a resturilor culturilor anterioare infestate;
- Monitorizarea zonelor în care se produc răsadurilor prin intermediul capcanelor cu feromoni;
- Îndepărtarea buruienilor cu potențial de gazdă pentru Tuta absoluta, cele din cultură și cele din apropiere;
- Instalarea plaselor împotriva insectelor și a ușilor duble la intrare în solarii/sere;
- Evitarea monoculturii și a cultivării speciilor din aceeași familie mai mulți ani la rând;
- Dezinfecția solului și a structurii în sere și solarii.
După desființarea culturii infestate, resturile vegetale se distrug prin ardere, pentru a împiedica migrația dăunătorilor pe alte culturi.
