Noile tehnici genomice – soluția pentru asigurarea hranei în contextul schimbărilor climatice și economice?
Angelica Lefter -
Schimbările climatice care au adus cu ele seceta, bolile și dăunătorii, sunt principalii dușmani ai plantelor. Înmulțirea populației planetei, pe de altă parte, face ca hrana să fie insuficientă, mai ales în anumite regiuni, iar efectele transformărilor geo-politice lasă și ele să se înțeleagă nevoia cât mai mare de hrană, în speță de proteină animală și vegetală. Chiar dacă Uniunea Europeană are reguli stricte în ceea ce privește utilizarea Organismelor Modificate Genetic (OMG-urile) și cultivarea plantelor modificate nu este permisă în spațiul european, această hrană este consumată, totuși, numai că vine din alte țări din afara spațiului european, un exemplu ar fi soia modificată genetic, susțin experții.
Cu timpul, datorită cercetării, oamenii de știință și fermierii au acceptat ideea că a face plantele și animalele mai puternice, prin modificări genetice care, de altfel, ele s-ar produce și natural, într-un timp mai îndelungat, este soluția. Ameliorarea genetică a plantelor este un subiect care a creat de-a lungul anilor controverse, pe de o parte, pentru cei necunoscători și oportunități pe de altă parte, pentru oamenii de știință și fermierii care trebuie să se adapteze noilor schimbări climatice, economice și sociale de la nivel mondial. Aceasta a fost și tema abordată în cadrul conferinței ”Noile tehnici genomice – reglementare, cercetare, aplicații”, desfășurată astăzi, vineri – 8 septembrie, la București.
Costin Telehuz, secretar de stat MADR: ”Unele țări europene văd noile tehnici genomice ca pe un progres, dar există piedici juridice și politice”
”Noile tehnici genomice – reglementare, cercetare, aplicații” a fost tema dezbătută în cadrul conferinței organizate de Alianța Industriei Semințelor din România (ASIR) și Forumul Asociația Producătorilor de Porumb din România.
Evenimentul a fost deschis de secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Costin Telehuz, iar invitați au fost: Heidi Broekmeier, Atașat pentru Agricultură – Ambasada Statelor Unite ale Americii în România; Petra Jorasch, Manager, Plant Breeding Innovation Advocacy, Euroseeds, Belgia; Eduard Barker, Șef Politici Afaceri Externe Confederația Industriilor Agricole (AIC), Marea Britanie; Joan Oatley, PhD, Associate Dean for Research, profesor la Școala de Științe Biomoleculare, Universitatea Washington, SUA; Iulian Gabur, Conferențiar Universitar Doctor, Facultatea de Agricultură, Universitatea de Științe ale Vieții ”Ion Ionescu de la Brad” din Iași, Iulia Blaga, o tânără fermieră din Dâmbovița și Aurel Badiu, Vicepreședintele Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Sisești. Un mesaj pe tema noilor tehnici genomice a fost transmis, de la Bruxelles, și de către europarlamentarul român, Carmen Avram.
Conferința, aflată deja la a VII-a ediție, a fost moderată de Cristina Cionga, Director Adjunct al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România.
Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Costin Telehuz, a dat startul lucrărilor menționând că specialiștii sunt cei care pot detalia subiectul, însă a precizat că pentru MADR noile tehnici genomice ar reprezenta o oportunitate.
”Pentru Ministerul Agriculturii din România, trebuie să știți că noile tehnici genomice sunt o oportunitate și sunt o unealtă care ne-ar fi utile în îndeplinirea altor obiective care ne-au fost impuse, democratic, ce-i drept, de către celelalte state membre ale Uniunii Europene. Pe de o parte este și o parte bună că și celelalte state membre văd OMG-urile ca fiind un potențial mod de a ne atinge țintele Pactului Verde European. Numai că de la faptă la vorbă e cale lungă, e adevărat că la Cordoba s-a discutat și despre acest subiect. E adevărat că Spania, în președinția rotativă pe care a început-o își propune să finalizeze acest dosar, acum, cât de optimistă e Spania, relativ la condițiile reale din mediul politic european, rămâne de văzut. E adevărat că sunt și alte state membre care își doresc acest lucru, numai că avem câteva piedici de natură juridică, dar și politică pe care probabil că o să le discutăm astăzi. Demne de menționat ar fi trasabilitatea, faptul că sunt împărțite în două categorii noile tehnici genomice și faptul că li se va da sau li se dorește să li se dea statut diferit. Sunt încă întrebări fără un răspuns clar și, deși toată lumea vede cu ochi buni un precedent stabilit de Regatul Unit, suntem într-adevăr, un pic îngrijorați de faptul că SUA, care sunt de fiecare dată locomotiva progresului în genetică, încă nu au lămurit acest subiect la nivel juridic”, a menționat secretarul de stat în MADR, Costin Telehuz.
Petra Jorasch, Euroseeds: ”Comisia Europeană a limitat schimbările genetice la 20”
Sosită în România pentru a patra oară, Petra Jorasch, Manager Plant Breeding Innovation Advocacy, Euroseeds, Belgia, a explicat ce s-a întâmplat cu legislația europeană și dacă sunt șanse ca aceasta să fie îmbunătățită din punct de vedere al acceptării noilor tehnici genomice.
”Avem soiurile convenționale, cele care s-au realizat în urma încrucișărilor și tehnicile OMG, care s-au realizat exact în conformitate cu anexa 1 B din mutageneză, fără evaluarea riscului și pe de altă parte, plantele transgenice cu etichetarea acestora, cu metoda de detecție și interzise pentru agricultura ecologică, ceea ce înseamnă că există limitări în ceea ce înseamnă cultivarea și aducerea acestor produse pe piață (…) Euroseeds salută diferențierea între plante pe gene. Comisia a limitat schimbările genetice la 20. În Parlamentul European trebuie să se termine sesiunea până în vară, noul parlament ar putea întârzia procesul, adoptarea Regulamentului s-ar putea face abia în 2025-2026, iar implementarea va mai dura doi ani, adică până în 2028”, a explicat Petra Jorasch.
Eduard Barker, Șef Politici AIC, Marea Britanie: ”Există o presiune asupra Guvernului să pună în aplicare toate reglementările privind ameliorarea de precizie”
Invitat din Regatul Unit al Marii Britanii, Eduard Barker, Șef Politici Afaceri Externe Confederația Industriilor Agricole (AIC) a făcut o prezentare a schimbărilor în fermă și modul în care este acum privită agricultura. În opinia sa, ameliorarea plantelor trebuie să reprezinte o oportunitate din punct de vedere științific pentru noi, având în vedere evoluția recoltelor.
”Ameliorarea de precizie se referă la utilizarea biotehnologiei moderne pentru ca să producă un animal sau o plantă care poate apărea și prin procese naturale. Principalele modificări ale legislației impun 2 sisteme de notificare: unul care deja este implementat în ceea ce privește ameliorarea de precizie și al doilea va fi notificare către piață. Este important de subliniat ca această legislație se referă și la fondul genetic, la animale. Există o presiune asupra Guvernului să pună în aplicare toate reglementările privind ameliorarea de precizie. S-au înființat grupuri de experți, de specialiști, e foarte important pentru că s-a adus in acest proces întreg lanț de aprovizionare”, a specificat Eduard Barker.
Cercetătorii spun că populația Globului va ajunge la 10 miliarde de persoane până în 2050 – soluția pentru hrană ar putea fi noile tehnici genomice
La rândul său, Joan Oatley, PhD, Associate Dean for Research, profesor la Școala de Științe Biomoleculare, Universitatea Washington, SUA, a vorbit despre rezistența animalelor grație editării genetice și a punctat că, având în vedere cererea din ce în ce mai mare pentru proteină, aceasta ar fi cea mai bună soluție.
”Potrivit unei predicții, în 2050 se va ajunge la 10 miliarde de oameni, undeva din 1930, la fiecare 40 de ani populația planetei s-a dublat. Soluția ar fi folosirea terenurilor arabile neutilizabile și producerea proteinelor în cantități tot mi mari, având în vedere cererea, deci soluția ar fi îmbunătățirea producției de animale, eficiență prin reziliență”, a spus Joan Oatley.
În discursul său, Iulian Gabur, Conferențiar Universitar Doctor, Facultatea de Agricultură, Universitatea de Științe ale Vieții ”Ion Ionescu de la Brad”, din Iași, a menționat că în România nu există un institut pentru testarea noilor tehnici genomice, însă studiile pe care le desfășoară sunt realizate în Germania.
Totodată, a subliniat că noile tehnici genomice reprezintă soluția pe care o poate avea o parte din problemele viitorului în agricultură.
”Dacă punem în context cu schimbările climatice, lipsa apei, creșterea temperaturii și altele și mai adăugăm în acest sac de circumstanțe nu neapărat pozitive, politica verde, care ne propune ca până în 2030 ar trebui să renunțăm la 50% din cantitatea de pesticide pe care o folosim, în agricultură, mi adăugăm tot condițiile pe care le întâlnim în politica europeană, care ne spune că ar trebui să scădem suprafața cultivată și să avem mai multe perdele și zone unde nu cultivăm specii agricole și mai adăugăm în desaga noastră și o pandemie pe care nimeni nu a așteptat-o, dar a venit, războiul la granița noastră (…) toate aceste lucruri fac ca noi, cercetătorii să fim într-o situație complicată pentru că ar trebui să producem hrană în special bazată pe proteină de origine animală sau vegetală, cu mai puțin teren, cu mai puține substanțe chimice și în condiții greu de estimat și de prezis”, a arătat univ. conf. dr. Iulian Gabur.
Carmen Avram, europarlamentar: ”Tensiunea crește pe marginea noilor tehnici genomice în Parlamentul și în Consiliul de la Bruxelles”
De la Bruxelles, un mesaj ferm a avut europarlamentarul român Carmen Avram. Aceasta a subliniat că noile tehnici genomice reprezintă un subiect care creează tensiune pe zi ce trece în Parlamentul European.
”Cât de fericiți sunteți, că nu simțiți direct, în plin, tensiunea care crește pe marginea acestui subiect în Parlamentul și în Consiliul de la Bruxelles! Aici, diviziunile se adâncesc pe zi ce trece în privința noilor tehnici genomice, o temă pe cât de importantă pentru agricultura europeană, pe atât de controversată. Momentul pe care l-ați ales, să dezbateți această nouă propunere legislativă din strategia Green Deal, nu putea fi mai bun, fie că vorbim de efecte schimbărilor climatice, pe care le resimțiți și le resimțim toți tot mai violent, fie că ne referim la o altă temă care stârnește agitație la Bruxelles, impactul cumulativ al tuturor legislațiilor lansate sub Green Deal, e foarte clar că noile tehnici genomice nu reprezintă un moft al agriculturii europene ori un domeniu science fiction”, a punctat europarlamentarul Carmen Avram.
Cei prezenți au putut asista la un panel de discuții, în cadrul căruia cercetătorii au putut răspunde la întrebările jurnaliștilor și tuturor celor care s-au arătat interesați de tema noilor tehnici genomice.
Conferința a fost încheiată de Aurel Badiu, Vicepreședintele Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Sisești (ASAS), care a menționat că tot ceea ce se întâmplă în lumea vie este rezultatul modificărilor genetice produse în mod natural. De asemenea, a precizat că termenul de ”modificare genetică” este mai greu acceptabil decât ”schimbare genetică”, termen pe care l-a folosit invitatul din Marea Britanie și care este mai ușor acceptat de populație, care nu are idee despre procesul științific.
