Mesajul producătorului român a fost transmis la Târgul MoldAgro Expo!
Oana Timar -
Ziua Producătorului Român, organizată astăzi, sâmbătă – 23 septembrie, la MoldAgro Expo, a fost marcată de o dezbatere amplă moderată de Petronela Cotea Mihai, jurnalist cu peste 22 de ani de experiență în presa agricolă, membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România.
Prof. univ.dr. Benone Păsărin: ”Siguranța și securitatea alimentară sunt diferite de siguranța și securitatea fermierului”
Dezbaterea a beneficiat de prezența unui invitat special, prof. univ. dr. ing. Benone Păsărin, cadru didactic în cadrul Universității pentru Științele Vieții (USV) Iași și membru al Grupului Mondial de Experți pentru Siguranță și Securitate Alimentară FAO-ONU. Acesta a arătat că deși numărul producătorilor mici și mijlocii este unul mare, foarte puțini dintre acești producători au beneficiat de programele și instrumentele de sprijin ce le sunt destinate.
”Foarte puțini sunt cei care au simțit aceste politici pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii. Uneori chiar și 24 de ore de muncă, un producător nu mai are energie să citească rapoarte întregi, să reușească să construiască dosare din ce în ce mai stufoase. (…) Am discutat cu acești producători și am constatat că, în România, siguranța și securitatea alimentară sunt diferite de siguranța și securitatea fermierului. Această situație reprezintă un impediment. (…) Producătorul particular trebuie să găsească posibilitățile de a se situa la nivelul urbanului cel puțin cu produse pentru instituții strategice – școli, spitale, asistență. El trebuie să aibă acest rol și această posibilitate”, a spus profesorul Benone Păsărin.
Expertul FAO-ONU a evidențiat că autoritățile de la nivelul fiecărei localități pot face mult mai mult pentru a crea noi oportunități producătorilor. ”Sunt numeroși producători ce provin din comune înfrățite cu alte localități din Europa. Cu toate acestea, acești producători, cooperativele și formele în care activează nu au avut niciun contact direct, nu au făcut un schimb de vizite cu producătorii din localitatea de înfrățire. Primarul care a vizitat acele comune nu a luat alături de el în vizite și producători locali, ceea ce ar fi reprezentat un sprijin și o deschidere pentru o abordare nouă, pentru un schimb de bune practici”, a mai menționat prof. Păsărin din cadrul USV Iași.
Mircea Dumitru, ACVBR-SIM: Încercăm să ameliorăm rasa, dar și viața crescătorilor de Bălțată Românească
Conceptul ”De la furcă la furculiță” a fost prezentat în cadrul dezbaterii de către două forme asociative care au reușit cu succes și să pună în practică, în beneficiul producătorului și al consumatorului. Mircea Dumitru, Președintele Asociației Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească tip Simmental, a arătat că eforturile organizației s-au îndreptat în ultimii ani inclusiv spre procesarea și promovarea produselor fermierilor membri.
”Încercăm să ameliorăm nu doar rasa pe care o avem în cadrul Registrului, ci și viața fermierului prin a-i oferi posibilitatea de a avea plus-valoare în fermă”, a declarat Mircea Dumitru, menționând că ACVBR-SIM derulează un program de promovare a produselor din lapte și carne de Bălțată Românească.
”Încercăm cât mai repede să dăm drumul produselor și în online. Fără digitalizare suntem conștienți că nu vom putea valorifica. Am creat deja magazinul virtual, urmează să îi dăm drumul. (…) Convingerea mea este că cei care trebuie să audă vor auzi, dar să și înțeleagă, nu doar să audă și să își îndrepte puțin privirea către acest sector greu, acest minerit de suprafață. Este o muncă considerată de unii ingrată. Pentru noi nu este. Când ies din fermă și mă întâlnesc cu unii oameni, ei strâmbă din nas. Eu nu vreau să las sectorul de izbeliște și nu abandonez această activitate pe care o fac”, a spus fermierul Mircea Dumitru, menționând că ACVBR-SIM a fondat și o cooperativă care a investit în propria fabrică de lactate românești.
Dumitru Anghelescu, CAPRIROM: Următoarele direcții de urmat vor fi linii de finanțare pentru anumite specii
Reprezentanții Asociației Naționale a Crescătorilor de Capre din România – CAPRIROM, Președintele Claudiu Anghelescu și de Vicepreședintele Andreea Anghel, au arătat că, la fel ca și în cazul sectorului se creștere a bovinelor, și fermele de caprine își caută noi piețe, iar promovarea propriilor produse reprezintă o prioritate. ”Următoarele direcții de urmat vor fi linii de finanțare pentru anumite specii. Astfel vom putea urmări efectele în fiecare sectorul, pentru a crește performanța”, a punctat președintele CAPRIROM.
”Noi participăm la toate târgurile la care suntem invitați. Vrem să îndepărtăm reticența consumatorilor și să schimbăm concepția greșită, falsă, că laptele de capră are miros. Încurajăm consumatorii să aleagă produse din lapte de capră, carnea și preparatele din carne de capră. În așa fel cu toții vom mânca ceva natural și sănătos”, a spus Andreea Anghel, Vicepreședinte CAPRIROM, subliniind ca organizația poe care o reprezintă oferă și cursuri, instruiri pentru fermierii care vor să se dezvolte prin procesare.
Claudiu Doboș, producător: Producția de ciuperci din România nu beneficiază de niciun sprijin
Dezbaterea dedicată producătorilor locali a evidențiat și câteva exemple de succes în care români care au lucrat în străinătate s-au întors acasă pentru a pune bazele propriilor afaceri. Producătorii invitați în cadrul evenimentului au vorbit despre parcursul afacerii lor, marcând și dificultățile întâmpinate în valorificarea muncii lor pe piața românească.
După 20 de ani trăiți în Italia, Claudiu Doboș s-a întors acasă în Săbăoani, județul Neamț, și a investit într-o ciupercărie artizanală de Pleurotus. Micul producător și-a propus să convingă consumatorul român că această ciupercă este gustoasă și se potrivește bucătăriei românești și nu numai, nefiind o ciupercă tare cum greșit cred unii. Claudiu Doboș a semnalat că sectorul de producție a ciurpercilor nu beneficiază de nicio subvenție, o situație ce nu se regăsește în alte țări unde sectorul este unul sprijinit, motiv pentru care la nou, în prezent, producția industrială de ciuperci este dependentă de compostul importat din Ungaria.
Irina Acatrinei, producător: Este nevoie de o îndrumare pentru valorificarea producțiilor
Irina Acatrinei și soțul ei, Marius, s-au întors din Irlanda și au investit acasă, în Boureni, județul Iași, în cultivarea ecologică a unor plante de nișă: lavandă, șofran și trandafir de dulceață. Tânăra familie se vede nevoită să se împartă între partea de producție și cea de vânzare. ”Lipsește forța de muncă, muncă fizică, personal care să ne poată ajuta să fim prezenți la evenimente, expoziții, să informăm clientul despre ce se produce la noi. (…) Am avea nevoie de societăți care să ne ajute să mergem mai departe. Noi ne axăm foarte mult pe partea de producție, trebuie să fim în teren, ar fi nevoie de o societate care să îndrume cum să ne valorificăm producțiile”, a spus producătoarea.
Ziua Producătorului Român a evidențiat importanța pregătirii noilor generații de profesioniști. O parte dintre aceștia activează deja în companiile de agribusiness și sunt baza dezvoltării afacerilor care investesc. Un exemplu este tânăra Diana Avădănii, absolventă a Universității de Științele Vieții de la Iași, care a prezentat astăzi activitatea fabricii Mara din cadrul Marsat. ”Capacitatea de procesare a fabricii noastre de procesare a porumbului este de 150 de tone pe zi. Alături de mine, colectivul este format din mulți tineri, suntem o echipă dinamică”, a spus tânăra ce a prezentat activitatea brandului ”Mara”.
Beatrive Tavares, ITC Seeds: Exportul de sămânță românească, în pericol să fie blocat
Beatrice Tavares, Marketing și Product Manager în cadrul ITC Seeds, a vorbit de asemenea despre greutățile întâmpinate de producătorii români ce activează într-o piață în care bugetele de promovare ale companiilor multinaționale depășesc posibilitățile companiilor autohtone.
”Firma noastră este una de familie. M-am întors din Franța în România cu întreaga familie pentru a fi alături de tatăl meu care a fondat compania. Am adus experiența din Franța și ne-am dorit să ne dezvoltăm acasă. Ne-am dat seama că avem produse bune, că avem un pământ bun, acum nu mai avem o climă să ne ajute așa mult, așa că avem nevoie de produse care ajută fermierul, produse bune, la un preț corect”, a spus Beatrice Tavares.
Aceasta a tras un semnal de alarmă cu privire la criza forței de muncă, dar și a instabilității fiscale și legislative care afectează grav activitatea afacerilor românești. Astfel, reprezentanta ITC Seeds, companie care produce și comercializează mai ales sămânță din soiuri proprii românești, a semnalat că recentele măsuri vehiculate cu privire la reorganizarea instituțiilor din subordinea MADR pun în pericol certificarea semințelor și omologarea noilor soiuri și hibrizi, cu blocarea exporturilor de sămânță românească.
Prezent cu legume de Olt la Târgul agricol MoldAgro Expo, fermierul Ionuț Radu din Obârșia, a luat cuvântul și a arătat că cea mai mare parte a problemelor sunt comune fermierilor din toate regiunile țării. Astfel, legumicultorul a arătat că nu se pune accent pe componenta socială a afacerilor de familie. El a dat exemplul fermei Radu care asigură traiul a 12 familii care locuiesc în mediul rural. ”Subvențiile ar trebuie reevaluate, regândite. Este nevoie de ele, dar trebuie psu accent pe finanțare, fără de care nu ne putem dezvolta fermele”, a mai spus Ionuț Radu.
Petronela Cotea Mihai, jurnalist: Ce pot eu să fac la mine în sat?
Cuvântul de încheiere i-a aparținut jurnalistei Petronela Cotea Mihai care a subliniat importanța sprijinirii producătorilor agricoli români, dar și a inițiativelor celor care doresc să se întoarcă din străinătate pentru a investi într-o afacere acasă. ”Cei care pot să ia anumite măsuri să le răspundă în primul rând întrebării: ce pot eu să fac la mine în sat?”, a pus punctul pe i unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole.
Târgul MoldAgro Expo 2023 are loc în perioada 21-24 septembrie, pe Platforma Marsat din Roman, județul Neamț. Prima ediție a evenimentului este organizată de compania Marsat, Asociația Forța Fermierilor și Agrointeligența, cu participarea a peste 50 de companii care furnizează fermirilor români produse și servicii.
