• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Liliana Piron, Prim-vicepreședinte GL Plăți Directe COPA-COGECA: Toate statele membre se confrunctă cu probleme legate de eco-scheme

    Roxana Dobre -

    Liliana Piron, Director Executiv al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, LAPAR, organizație ce deține în prezent președinția Alianței pentru Agricultură și Cooperare, a fost aleasă joi, 16 noiembrie, Prim-vicepreședinte a Grupului de lucru Plăți Directe din cadrul COPA-COGECA. Încă din prima ședință de lucru, noua conducere a Grupului a ”atacat” probleme acute pentru fermierii români și nu numai.

    Agrointeligența-AGROINTEL.RO a realizat un interviu cu Liliana Piron, Director Executiv LAPAR, după ce Alianța pentru Agricultură și Cooperare, a reușit să câștige o poziție-cheie într-o structură de care depinde politica subvențiilor pentru fermierii români și nu numai.

    Agrointeligența: Cum au decurs alegerile pentru conducerea Grupului de Lucru pentru Plăți Directe? A fost o competiție strânsă?

    Liliana Piron, Prim-vicepreședinte a Grupului de lucru Plăți Directe din cadrul COPA-COGECA:  În primul rând, în cadrul ședinței din 16 noiembrie, au avut loc trei runde de alegeri. Prima rundă de alegeri a vizat partea de Politică Agricolă Comună, grupul PAC, unde au avut loc alegeri prin aclamare, adică a fost un singur candidat pentru postul de președinte și doi candidați pentru postul de vicepreședinte. Apoi a urmat aceeași procedură pentru Grupul de lucru Dezvoltare Rurală, iar pentru plățile directe a fost singurul grup de lucru pentru care a existat o competiție.

    Pentru postul de președinte au fost candidați din partea Danemarcei și din partea Italiei. Precizez faptul că Maria Skovager, candidata din Danemarca a plecat ca favorită pentru ocuparea conducerii Grupului de lucru. După prima rundă președinte a ieșit candidatul Italiei, iar Maria Skovager a intrat în competiția pentru postul de vicepreședinte alături de mine și alături de reprezentantul Germaniei.

    A fost un rezultat să spunem destul de evident, pentru că din cele 130 de voturi exprimate România a primit 83 de voturi, în condițiile în care exact cum am spus candidata din Danemarca era favorită pentru poziția de președinte. Dar a venit în urma mea cu o diferență de aproape 30 de voturi, urmată de Germania, care nu s-a calificat. Deci Germania a rămas fără poziție în cadrul acestui grup de lucru. Dar ar mai trebui precizat că Germania a avut președinția Grupului de lucru Plăți Directe.

    Agrointeligența: Care sunt prioritățile pe agenda de lucru a Grupului de lucru?

    Liliana Piron: Discursul meu a vizat în primul rând situația actuală, cu derogările pentru GAEC 7 și GAEC 8. Am adus în atenția grupului de lucru particularitățile statelor membre pentru că era normal să se discute și despre situația din România; am vorbit despre cum a influențat actualul sezon agricol aplicarea prevederilor și pentru GAEC 6.

    S-a vorbit de asemenea foarte mult și despre situația eco-schemelor, mai exact despre definirea și implementarea lor, pentru că toate statele membre au probleme în această perioadă cu aceste scheme de plată. Nimeni dintre cei prezenți în sală nu aveau o situație certă cu privire la numărul de aplicanți din țara lor. Deci statele membre nu au încheiat încă o situație cu privire la numărul cererilor pentru accesarea eco-schemelor. În schimb, s-a vorbit despre faptul că pe baza derogărilor de la GAEC 7 și GAEC 8 spre exemplu în cazul României, noi am reușit să accesăm eco-schema pentru teren arabil (PD-04 – Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil). Dar probabil că lucrul acesta nu se va mai întâmpla dacă nu vom avea derogare pentru GAEC 7 și GAEC 8 .

    Eu am menționat, tot pe tema plăților directe, și situația terenului pârloagă și am adus în discuție faptul că România, care a avut o situație particulară cu terenul lăsat pârloagă și care a luptat pentru ca acest teren să intre din nou în circuitul de producție, acum trebuie să facă eforturi și să identifice în cadrul fermelor teren pe care să-l lase necultivat. Ceea ce nu este benefic pentru fermierii noștri. Și în general Grupul de Plăți Directe aici va acționa pe aceste reglementări care țin de plățile din Pilonul I, iar alături de colegii din Pilonul II bineînțeles că vom depune toate eforturile astfel încât în cadrul regulamentelor care influențează Planurile Naționale Strategice, adică Politica Agricolă Comună, să încercăm să ne impunem particularitățile din statul nostru.

    Agrointeligența: Cum s-au derulat discuțiile privind prelungirea derogărilor pentru GAEC 7 și GAEC 8?

    Liliana Piron: Am avut discuții în cadrul grupului de lucru, dar și în afara lui cu colegii din celelalte state și cu toții au fost de acord că avem nevoie de derogare pentru GAEC 7 și GAEC 8. La ei nu se discută de GAEC 6, ci doar de GAEC 7 și GAEC 8. Colegii din Italia, care au preluat președinția acestui grup de lucru, au adus în discuție situația geopolitică actuală și faptul că din cauza condițiilor meteo devine din ce în ce mai evident că trebuie să redefinim condiționalitățile și ar trebui să luăm în calcul inclusiv anularea acestor condiționalități. Pentru că atunci când ele au fost gândite, spre exemplu când s-au gândit la aplicarea eco-schemelor în 2020, nimeni nu se aștepta la ceea ce urmează să se întâmple în Ucraina și atunci toată lumea trebuie să gândească ce se va întâmpla dacă după 2027 structura Uniunii Europene va suferi modificări. Este vorba despre cooptarea unor noi membri sau din contră, retragerea unor membri.

    S-a vorbit foarte mult, pentru că a fost un grup comun, iar eu am adus în discuție faptul că s-a discutat în programările anterioare despre convergența plăților directe, ceea ce nu s-a realizat. Complementar la această observație a mea, colegul din Italia a subliniat faptul că, dacă se pune problema extinderii Uniunii Europene, trebuie să vedem cum va influența această extindere actualele state membre. Pentru că cei care actualmente sunt net beneficiari ai fondurilor europene, a contribuțiilor din PAC, vor deveni probabil net contributori și atunci trebuie să vedem exact în statele noastre care sunt scenariile. Deci trebuie lucrat împreună cu colegii din toate statele membre să facem scenarii despre extinderea sau, din contră, restrângerea Uniunii Europene.

    Agrointeligența: Cum se situează România în raport cu celelalte țări în privința eco-schemelor? Sunt probleme la implementare în alte țări?

    Liliana Piron: Da. Și vă dau și exemple: Franța, care este singura țară care are o singură eco-schemă, a spus că trebuie să se regândească această eco-schemă, deci nu să o anuleze, dar să o regândească. De asemenea, Austria are foarte multe eco-scheme și la fel sunt probleme de implementare, Germania la fel. Spania a adus chiar în discuție faptul o schemă pentru zona de agro-forestier care le-a pus foarte multe probleme. Deci toți colegii, toți reprezentanții prezenți în cadrul ședinței de săptămâna trecută, au adus în discuție faptul că timpul pentru a evalua aceste eco-scheme a fost foarte scurt și atunci va trebui să învățăm din mers. Numai că învățatul acesta din mers este clar că afectează implementarea.

    Agrointeligența: Cât de mult sunt la curent fermierii din alte state ale UE cu plățile directe și condiționalitățile din România? Credeți că sunt diferențe foarte mari sau marile probleme sunt similare?

    Liliana Piron: Marile probleme sunt similare. La fel, și fermierii din celelalte state membre au fost puși în fața unor condiționalități, nu au avut timp să înțeleagă aceste condiționalități, nu și-au închipuit care va fi impactul în fermele lor. Pentru că trebuie să vorbim despre acest impact deoarece dincolo de implementarea condiționalităților și eco-schemelor, impactul vine și din presiunea geopolitică și din presiunea condițiilor climatice. Să nu uităm că 2023 a fost un un an cu secetă pe de o parte, dar și cu precipitații abundente în alte state membre. Și atunci bineînțeles că implementarea eco-schemelor va pune probleme. Dar toate statele membre au arătat flexibilitate în ceea ce privește partea de control.

    Agrointeligența: Cum va decurge în perioada următoare activitatea de lucru în cadrul Grupului Plăți Directe de la nivelul COPA-COGECA?

    Liliana Piron: Având în vedere faptul că grupul mamă, grupul PAC prevede restructurarea acestor două grupuri de lucru, comasarea Grupului de lucru Plăți Directe și Dezvoltare Rurală în cadrul grupului de lucru PAC, toate ședințele de acum înainte vor avea loc în format comun. Și săptămâna trecută a fost o ședință comună și de aici înainte așa se vor derula toate aceste întâlniri de lucru.

    S-a vorbit foarte mult și despre implementarea unui sistem de management al riscului, de ce nu avem un sistem comun în cadrul Uniunii Europene, pentru că așa cum am spus puțin mai devreme toate aceste influențe ale schimbărilor climatice, afectează  implementarea eco-schemelor și fac ca plățile directe să nu mai fie atractive.


    Te-ar mai putea interesa

    Cel mai puternic utilaj agricol din lume – la semănat în ferma Terracult din județul Arad Un fermier este acuzat că s-a „jucat cu genetica” și a creat oi uriașe pentru vânătoare Lege nouă în Monitorul Oficial: Vânzarea unui teren agricol devine nulă dacă nu se achită acest impozit!

    Ultimele știri

    Depozitarea în silobag – prețul calculat per tona de cereale Nina Horvath, fermieră: Prima decizie pentru un crescător de Angus – fac producție sau reproducție? Nou val de ploi torențiale și grindină. Județele sub alertă de inundații