De la pupitrul de știri în grădina de legume: Un jurnalist ieșean vrea să transforme cultura cartofului dulce într-o afacere agricolă cu profit
agrointeligenta.ro -
În timp ce marii producători se plâng că se caută cartofii cei mai mari, deși aceștia sunt aproape lipsiți de gust, o mână de mici fermieri încearcă să educe consumatorii români să încerce soiuri deosebite. Este și cazul lui Leo Minescu, un jurnalist din Iași care, de doi ani, a început de câțiva ani să cultive cartofi dulci. Pornită ca un hobby, din dorința de a oferi familiei sale hrană sănătoasă, plantația sa de cartofi dulci a ajuns anul acesta la 5.000 de metri pătrați, iar clienții se înmulțesc de la o săptămână la alta.
Pentru cei care îl cunosc pe Leo la pupitrul de știri sau cu microfonul în mână, le vine greu să își imagineze că jurnalistul este un grădinar pasionat de culturi noi, așa cum este și cartoful dulce. Această cultură i-a adus însă mari satisfacții ieșeanului, mai ales că prima recoltă a fost una foarte bună, care l-a impulsionat să extindă suprafața însămânțată cu exoticii tuberculi. În prezent, deși nu poate să aproximeze exact ce producție a obținut, jurnalistul spune că are suficienți cartofi pentru a și comercializa din ei, așa că a creat chiar și o pagină de Facebook dedicată micului său business.
Atuul pe care îl au cartofii lui Leo față de cei cumpărați din magazin este că sunt crescuți în regim bio. ”Chiar dacă nu a venit nimeni să ateste acest lucru, eu știu că acolo nu s-a cultivat nimic de zeci de ani și eu nu folosesc substanțe chimice de nici un fel. Singura problemă care ar putea fi este apa de ploaie, despre care am înțeles că este tot mai chimică de la un an la altul și care este exclusă din culturile bio, dar asta nu o pot controla”, explică fermierul amator care face agricultură în județul Prahova.
Sensibili la secetă
În exclusivitate pentru cititorii Agrointeligența, Leo Minescu a dezvăluit câteva dintre secretele cultivării cartofilor dulci pe suprafețe mici – în grădină. Cultura câștigă tot mai mulți adepți și începe să se vândă bine și în supermarketuri.
”Pentru a obține cartofi cât mai estetici și mai drepți, terenul trebuie pregătit în prealabil. Dacă tuberculii găsesc o zonă mai tare, atunci se curbează și capătă tot felul de forme, unele dintre ele chiar interesante. În rest, cultura cartofilor dulci nu este una pretențioasă din punct de vedere climatic. Există însă o singură sensibilitate: atunci când rămâne mult timp fără apă. Cartoful nu este rezistent secetă și ca urmare trebuie udat în verile în care nu plouă perioade îndelungate”, explică micul producător de cartofi dulci.
Pentru o producție bună de cartofi dulci, fermierul amator spune că vrejul acestora nu trebuie să atingă pământul o perioadă îndelungată pentru că face rădăcini și tuberculul nu se mai dezvoltă cum ar trebui. Astfel, planta trebuie să fie ridicată permanent, suspendată pe sârme, similar tehnicii folosită la roșii.
”Spre deosebire de cartoful clasic, cartoful dulce nu va avea bolile și dăunătorii obișnuiți. Nu apar gândacii de Colorado sau alți dăunători specifici. În funcție de locația în care este amplasată plantația, ar putea apărea omizile sau coropişniţele care mănâncă din unii tuberculi”, mai spune Leo Minescu.
Pentru ca tuberculii de cartof dulce să se dezvolte corespunzător în sol, cuiburile trebuie făcute la o distanță de 75 de centimetri unul de altul, iar între rânduri este recomandată să se lase cam un metru distanță pentru a se putea intra printre ei fără probleme. Dintr-un cuib, fermierul amator spune că a obținut anul acesta cam un kilogram și jumătate de tuberculi frumosi, de dimensiuni potrivite.
Se păstrează bine peste iarnă
Depozitarea cartofilor dulci este similară cu a cartofilor românești, iar tuberculii exotici se păstrează bine până în primăvară dacă li se oferă condițiile necesare. ”Au nevoie de o temperatură între 10-15 grade Celsius. Peste 15 grade celsius încep să încolțească. Se pot păstra însă cam o săptămână și peste 15 grade, dar apoi trebuie aduși înapoi în zona de confort.”, explică Leo Minescu secretul conservării tuberculilor peste iarnă.
Încet-încet, jurnalistul recunoaște că pasiunea sa pentru legumicultură și mai ales pentru cartofii dulci se transformă într-o sursă de venit. ”Sunt surprins că în fiecare zi mă caută tot mai mulți clienți care vor cartofi dulci. Dacă în primele luni erau unul doi cumpărători, între timp numărul acestora a crescut și acum de la o zi la alta mă caută tot mai multă lume”, povestește acesta.
Vânzări prin colet poștal
De aici și până la a dezvolta o afacere în adevăratul sens al cuvântului mai este cale lungă, dar Leo Minescu spune că ia în considerare și această variantă. ”M-am gândit foarte mult la o afacere cu cartofi dulci, însă trebuie să iau în calcul toate cheltuielile. Acum costurile sunt foarte mici pentru că lucrez eu, fac toată munca manual. În afară că îi ud din când în când, cultura de cartof dulce nu presupune o investiție serioasă în timpul anului, dar dacă aș trece pe partea de producție mai mare atunci mi-aș dori să obțin producție maximă, ceea ce cred că m-ar obliga să renunț la a cultiva în condiții bio. Am sentimentul că dacă vorbim de cultura cartofului dulce, aceasta nu este foarte rentabilă în sistem ecologic. Trebuie să lucrezi mecanizat, să angajezi oameni sau să treci pe mecanizare și nu știu dacă producția mea de un kilogram și jumătate la cuib ar mai acoperii costurile”, spune acesta. În prezent ieșeanul vinde cartofii la același preț ca și în magazin: 10 lei/kg. Expedierea este făcută în toate colțurile țării, und ecartofii ajung la cumpărător prin colet poștal.
În România, cartoful dulce a fost adus din Coreea de Sud și a fost ameliorat de către cercetătorii de la Dăbuleni. Cultura adaptată la condițiile de secetă din Oltenia este o soluție pentru provocările cu care se confruntă fermierii din zonă, iar specialiștii spun că producția medie ce se poate obține la cartoful dulce este de 30 de tone/hectar.
