Cum vede ing. Radu Jolța, din câmp, finalul de an în agricultură
Daniel Befu -
Inginerul agronom Radu Jolța, director al Vest Agrar Carei, este responsabil nu doar pentru culturile de pe aproximativ 2.400 de hectare ale punctului de lucru de la Marghita, județul Bihor, ci și pentru restul suprafețelor, până la 6.000 de hectare, lucrate în cadrul grupului Agrotex. Ca furnizor de inputuri, Agrotex-ul, compania fondată de Adrian Lăța deservește în prezent circa 200.000 de hectare în județele Bihor, Satu Mare, Sălaj, chiar și județul Arad.
Pe final de an l-am găsit pe ing. Radu Jolța în fermă, verificând atât iernarea culturilor, cât și a utilajelor.
”Avem patru ferme – două în județul Bihor, două în județul Satu Mare, totalizând în total aproximativ 6.000 de hectare. Totodată, ofer și consultanță pentru firma Agrotex, pentru fermierii la care firma Agrotex asigură inputurile din județele Bihor, Satu Mare, Sălaj, chiar și județul Arad. Totalul suprafeței estimative care este deservită de Agrotex este în jur de 200.000 de hectare. Toate aceste aspecte îmi permit să am o viziune în ceea ce privește agricultura sau ce se întâmplă cu agricultura în nord-vestul României, atât prin întâlnirile pe care le avem cu fermierii la societatea noastră, inclusiv la Ziua Rapiței, pe care o organizăm anual la Marghita. Avem mai multe platforme de prezentare pentru hibrizii de rapiță, pentru soiurile de grâu, hibrizii de porumb și de floarea-soarelui”, ne-a declarat inginerul Radu Jolța.
Ing. Radu Jolța: 2022-2023, un an agricol foarte greu. Următorul se anunță ”și mai greu”
Privind în urmă, ing. Radu Jolța caracterizează 2023 ca fiind ”un an agricol foarte greu”, însă 2024 se arată, până acum ”și mai greu”. ”Ceea ce pot să spun despre anul agricol 2022-2023 din punctul de vedere al agronomului, a fost un an extraordinar, cu producții foarte bune la toate culturile. A fost un an în care precipitațiile au căzut în mare parte când au avut nevoie fermierii, dar am spus din punct de vedere al agronomului. Din punctul de vedere al managerului, a fost un an agricol foarte greu”, își justifică ing. Jolța aprecierile.
Directorul Vest Agrar amintește că, în toamna trecută, înființara culturilor s-a făcut la costuri foarte mari. ”Din păcate, valorificarea producției agricole s-a făcut cu prețurile sub anul 2020, fiind undeva la între 0,70 și 0,80 de lei la grâu – depinde de de calitate, între 0,60-0,70 de lei la porumb. La floarea-soarelui, prețurile au variat undeva între 1,20 -1,40 lei. Să zicem că soia a avut un preț mai bun, de 1,60-1,80 de lei pe kilogram. Bineînțeles, toate acestea au fost legate de modul în care fermierii au știut să facă contractele. Din păcate prea s-a așteptat în multe situații ca prețurile din 2023 să fie cele din 2022. Situația în schimb nu a fost așa. Prețurile au fost în continuă coborâre”, arată agronomul.
Culturile de toamnă, capcana scumpă care i-a pus în dificultate pe fermieri
O capcană în care mulți fermieri nu au avut încotro și au căzut a fost miza pe culturile de toamnă care, în anul agricol trecut au avut o pondere mai însemnată. ”Din punctul de vedere al acestei migrări spre culturile de toamnă, fermierii au avut o mare problemă prin costurile mari care erau la aceste două culturi (grâu și rapiță – n.r.). Dacă, de exemplu, prețul îngrășămintelor în anii normali era – acum o să mă refer și la prețul cu care se vindeau cerealele – dacă ureea era undeva la 1,80 lei, în 2022, toamna cu banii jos, ureea era la peste 4 lei, chiar 5 lei kilogramul. Îngrășămintele complexe care în an normal erau tot așa, undeva la un 1,60 – 2 lei, în 2022 toamna erau 4,20 – 4,80 lei depinzând de calitatea îngrășămintelor. Motorina în 2022 era la cel mai mare nivel – era undeva la 8 lei litrul. Toate acestea au determinat ca costurile de înființare a culturilor să fie duble față de anii anteriori”, spune ing. Jolța.
Prețul cerealelor din portul Constanța trage în jos prețul la nivel național
Obișnuiți să se aprovizioneze din toamnă cu îngrășăminte și inputuri, dar și îngrijorați de perspectivele unor noi scumpiri, fermierii care au avut capital l-au blocat în achiziții mari, făcute la prețurile ridicate de la înființarea culturilor. Iar ce a urmat a fost dezastruos: prăbușirea prețurilor.
”A fost foarte greu pentru un fermier când el avea un cost – de exemplu la grâu, undeva la 0,90 de lei să facă contracte cu 0,80 de lei. Din păcate prețurile au mers în jos, nu s-a redresat nimic. Vedeți, noi suntem în extremitatea vestică a României – se discută tot timpul despre prețurile existente în portul Constanța. Era greu să faci contract la grâu cu 0,75-0,80 de lei aici, când în port era prețul peste 1 leu kilogramul. Lucrul acesta a afectat în mare măsură fermierii, deși pentru noi nu portul este zona în spre care ne merg cerealele – în special rapița, dar și grâul, căci la noi merg înspre vestul Europei, spre sud-vestul Europei – Italia, Spania – dar prețul care se face este prețul la Marea Neagră și pentru noi în vestul României. De exemplu, dacă în port era 220 euro/tonă prețul pentru cereale, în zona noastră era între 170-180 euro/tonă – întotdeauna din prețul de contractare a cerealelor se scade prețul care reprezintă transportul cerealelor de aici până acolo”, arată ing. Jolța cum pierd la prețul cerealelor fermierii din nord-vestul și vestul țării.
Marea incertitudine: prețul cerealelor
La acest moment, culturile din nord vestul țării se prezintă bine, ceea ce le dă speranță fermierilor că anul viitor va fi unul corect.
”Culturile de rapiță și grâu în zona noastră arată mulțumitor, deși s-a pornit destul de greu în luna august atât prin restricții pe care le avem cu lucratul terenului în perioada de vară. Per total, deși poate că rapița nu are densitățile cu care am fost obișnuiți, fiind la 70-80% din densitățile dorite, este o cultură care compensează. Grâul este înființat – din punctul meu de vedere s-a depășit un pic din ceea ce trebuia semănat și mai ales condițiile în care a fost semănat având în vedere că luna octombrie sau septembrie-octombrie au fost luni foarte secetoase, nu s-au putut face lucrări de bună calitate și aici mă refer nu la marii fermieri, ci în general la fermierii mici și fermierii medii care nu au utilaje de capacitate mare și care cu greu au prelucrat terenul”, spune Radu Jolța.
Marea incertitudine în ceea ce privește anul agricol 2023-2024 este prețul cerealelor, spune agronomul, care are în vedere și impactul cerealelor din Ucraina care intră în țară la un preț ce face producția națională să fie necompetitivă chiar și la costul ei de producție. ”Prețul la pesticide, chiar dacă nu cu mult, acum cu 6-10% vor crește în continuare. Suntem într-un an în care am avut precipitații. Și în anul 2023 au fost precipitații în zona noastră. Presiunea bolilor este foarte mare, presiunea dăunătorilor este extraordinară. A fost o toamnă cu atac de șoareci cum n-a fost niciodată, iar la inputuri numai de creștere auzi. Nu este un preț predictibil pentru ceea ce reprezintă prețul cerealelor, ceea ce reprezintă prețul oleaginoaselor, care se pare că merg tot în jos. Din punct de vedere contabil, mai bine nu te apuci să faci socoteli, fiindcă ar trebui să ne oprim efectiv activitatea”, este îngrijorat agronomul.
”Dacă prețul cerealele se va menține sau va merge în jos, categoric foarte mulți fermieri o să închidă porțile. (…) Cred că acest moment pentru fermierul român este cel mai greu din ultimii 25 de ani. Poate atunci, imediat după Revoluție, când nu se știa spre ce va merge agricultura României, a mai fost un an atât de greu pentru ceea ce reprezintă inginerul agronom”, crede ing. Radu Jolța.
Ing. Radu Jolța – analiză în câmp, la final de an
