• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Claudiu și Gabriel Muntean au dezvoltat ciupercăria de pleurotus înființată de părinți

    Daniel Befu -

    În comuna sibiană Poplaca, familia Muntean trăiește din afacerea cu ciuperci. Părinții, Maria și Ion, sunt cei care au început afacerea, iar astăzi, fiii Claudiu și Gabriel sunt cei care au preluat cele mai multe dintre responsabilității fermei. Ciupercăria valorifică nu doar ciupercile pleurotus, dar reușește să aducă venituri și din producția de compost, iar recent a început să comercializeze și cipuerci murate.

    Ciupercăria din Poplaca a fost înființată în 2023, atunci când Ion Muntean și-a dorit să pună bazele unei afaceri care să asigure traiul întregii familii. A cumpărat o carte despre ciuperci și, încet-încet, a început să producă artizanal. Primele ciuperci au fost dăruite prietenilor și abia mai târziu au venit și vânzările.

    ”Prima ciupercă care am făcut am făcut champignon, dar am făcut champignon numai să văd cum iase champignon-ul, că apoi am renunțat. E foarte complicat să-l faci. Pe urmă a făcut pleurotus”, își amintește Ion Muntean.

    Ciupercăria Poplaca – afacerea familiei Muntean

    Cei doi fii s-au alăturat afacerii pornite de părinți

    De la început, ciupercăria de la Poplaca a fost gândită să își produsă singură compostul. La acel moment, în 2003, dintre toate afacerile pe care le putea porni în agricultură, cea cu ciuperci i s-a părut sibianului cea mai de viitor pentru familia.

    ”Între timp copiii au crescut. Am aderat la Uniunea Europeană și ei fiind tineri, fondurile se dădeau doar pentru tineri. Am transferat afacerea lor și în acte și și fizic, iar faptic și ei au continuat la ceea ce avem acuma”, spune capul familiei.

    Frații Muntean se implică în afacerea cu ciuperci pornită de părinți

    Cei doi frați au preluat din responsabilitățile afacerii cu ciuperci

    Pe măsură ce s-au alătura afacerii, Gabriel și Claudiu au preluat din responsabilitățile părinților. În prezent, cu toți patru implicați în ciupercăria, producția se desfășoară pe o suprafață de 500mp, pe trei nivele, cu o recoltă anuală de 25 de tone de pleurotus. Peste jumătate din producție este valorificată în horeca, restul ajunge în depozite de legume-fructe.

    ”Eu de profesie sunt inginer, inginer electromecanic, domeniu în care n-am activat deloc. N-am activat din cauză că încă din liceu noi ne-am ocupat cu ciupercile și treptat am observat că e o activitate mai plăcută decât statul într-o fabrică, în stres și în altele și am ajuns la concluzia că nu o să profesez în meseria ce am studiat-o. Eu în cadrul fermei mă ocup de partea administrativă, clienți și m-am ocupat de accesarea fondurilor europene și tot ce a implicat treaba asta furnizorii, constructorii, arhitecți. În anul 2016 am accesat pe măsura 4.1 un proiect pentru modernizare la ciupercărie, modernizare și extindere în valoare de 300.000 euro. Ulterior, un an mai târziu, am prins condițiile și punctajul bun pentru a accesa pe măsura 6.4 pe crearea de activități non-agricole, am făcut o agropensiune turistică, să diversificăm activitatea. Pensiunea este aproape de finalizare. A întâmpinat foarte multe piedici pe parcurs, dar cu greu le-am depășit și ducem proiectul la finalizare”, ne-a declarat Gabriel Muntean.

    Claudiu Muntean la Ciupercăria Poplaca

    Claudiu Muntean se ocupă de partea de producție a ciupercilor pleurotus

    De partea tehnică, de tehnologia de producere a ciupercilor se ocupă Claudiu. Întreava ciupercărie a fost gândită și compartimentată să răspundă nevoilor afacerii de familie, pentru a reuși să fie competitivi pe o piață invadată de importuri.

    ”La compost noi nu folosim substanțe chimice. Încercăm să avem un produs cât mai curat inclusiv în partea de compost cât și în partea de producție, nu ne atingem de substanțe chimice cât este în perioadă de producție. Compostul conține paie care sunt pasteurizate la o anumită temperatură timp de mai multe ore, paie de triticale, în general se preferă un mixt de paie, din mai multe culturi, grâu, se preferă ovăzul, paie de ovăz și orz, dar cel de orz e mai greu de găsit. Paiele le luăm din zona noastră, din zonă montană, deoarece avem și autorizație pe produs montan și oarecum suntem obligați să luăm paiele din zonă montană, le luăm de la un fermier pe care îl cunoaștem, știm ce substanțe folosește, cât azot dă la hectar și atunci avem un control la compostul nostru. Sămânța de ciuperci, din păcate, trebuie să o luăm din Ungaria. Nu avem producători locali de încredere sau chiar dacă avem sunt distribuitori la un preț mult mai mare și amestecate și puse în sac”, explică, în cadrul reportajului din cadrul emisiunii Agrostrategia, Claudiu Muntean.

    Compostul se amestecă manual după ce trece prin câteva etape, deci vine pasteurizarea, reveneala, adică să se răcească după care amestecare cu miceliu și băgatul în saci. Sacii după ce sunt umpluți bine, sunt puși pe rafturi pe trei rânduri ca să fie maximizat spațiul,  după care vin găuriți.

    ”Ciuperca fiind un decompozitor primar, deci ia hrana din celuloză, proteină și ce mai are nevoie și o descompune, consumă oxigen și elimină CO2 de aia este nevoie de găuri ca să respire. Sacii sunt puși așa vertical și găuriți ca să imite trunchiul de copac. Pleurotus este o ciupercă mai sălbatică și nu este cultivată intensiv, așa că noi trebuie să imităm condițiile din pădure –  lumina să fie difuză și să nu fie de la soare, folosim LED-uri”, a explicat tânărul.

    Claudiu și Gabriel Muntean duc mai departe afacerea cu ciuperci a familiei

    O cameră de cultură are în jur de 60 mp, pe trei nivele, cu o capacitate totală de 342 de saci. ”Un sac, greutatea este între 17 și 18 kg, conține 3% miceliu, sămânță, restul paiele, paie pasteurizate. O producție la un sac, în medie, la trei valuri este undeva la 3 – 3,5 kg. Sunt saci care produc 3 kg și sunt saci care produc 1,5 kg pentru că niciun sac nu se aseamănă, poate unul a prins mai multe paie de un fel, poate unul a prins mai multă sămânță, poate unul a prins la căldură și este mai avansat, unul a prins frig și este mai înapoi ca dezvoltare”, a mai explicat Claudiu Muntean.

    Faza de incubat este de asemenea importantă în procesul de producție a ciupercilor. Temperatura din hală trebuie să nu depășească 22 de grade Celsius în aer pentru a nu se supraîncinge sacii. Este nevoie de 10-12 zile de la însămânțat ca sacul să de albească și să intre în faza de maturare. Timp de trei săptămâni, lumina este absentă și ventilația este asigurată pentru că este nevoie de aer proaspăt, de oxigen și de umiditate.

    Claudiu Muntean verifică stadiul producției de ciuperci pleurotus

    Urmează camera de fructificare unde ciupercile se dezvoltă și vor fi recoltate. Tot procesul este susținut de un sistem de umidificare care pulverizează o ceață fină, ce se evaporă până să ajungă la podea. ”Ciuperca la fructificare are nevoie de oxigen, aer proaspăt și o temperatură undeva între 12 și 18 grade. Ceața ajută la umiditatea relativă din aer, ciuperca își ia umiditatea doar din aer, o ia o parte și din compost, dar majoritatea o ia din aer. Plaja de umiditate este undeva între 75 și 85% umiditate relativă și important este ca apa să nu ajungă pe ciuperci. Apa dacă ajunge pe ciuperci favorizează dezvoltarea bacteriilor, iar produsul nu mai putut fi comercializat sau consumat”, explică tânărul producător de ciuperci pleurotus.

    Pauza între valurile de ciuperci la un sac este de circa o săptămână, zece zile de la ultimul cules și durează până la următoarea recoltare undeva până în trei săptămâni. ”Pleurotusul se pretează mai mult a fi făcute pane, deoarece au și textura cărnii, se apropie ca și consistență de carne. Cererea cea mai ridicată este pentru pleorotus mai mare, cu pălării mai mari, dar în opinia mea cele mai mici sunt mai fragede și mult mai gustoase”, spune Claudiu Muntean.

    Frații Claudiu și Gabriel Muntea, la Ciupercăria Poplaca

    Recent, ciupercăria din Poplaca a făcut pasul spre procesare, iar cea care se ocupă de această ramură a afacerii este Ana Muntean. S-a început cu ciuperci murate, iar acum sunt luate în calcul și alte rețete menite să ajute la valorificarea supraproducției.

    ”Pe lângă ciupercile la vrac și ambalate, ne-a venit și ideea să producem ciuperci pasteurizate murate. Ideea ne-a venit într-o vară, când comerțul cu ciupercile proaspete nu a mers prea bine și atunci ne-am gândit să procesăm cantitatea pentru care nu aveam comenzi. Produsul este pasteurizat, nu conține conservanți și doar apă, ciupercile apă, oțet, sare și condimentele”, explică Ana Muntean.

    Deși poate nu s-ar fi gândit niciodată că vor deține o ciupercărie, Ion, Maria, Claudiu și Gabriel sunt mândri de ceea ce au realizat împreună. Afacerea este una de succes pentru că, în cadrul ei, fiecare membru al familiei și-a asumat responsabilități ce pornesc de la procesul de producție și se încheie cu strategia de vânzare și de valorificare. Doar așa a fost posibil ca ciupercăria de la Poplaca să devină un brand la care familia Muntean muncește încontinuu să îl dezvolte.


    Te-ar mai putea interesa

    Bursa ploilor – cât a plouat până astăzi în fiecare județ A apărut în supermarketuri carnea de miel adusă din Australia ANM a emis o alertă meteo de vijelii și averse torențiale în 18 județe până joi dimineață

    Ultimele știri

    Praful siberian, o problemă nouă în ferme. Cum sunt afectate culturile agricole Miei vânduți din portbagaj. Polițiștii au împărțit amenzi Secretar de stat – anunț de ultimă oră despre plata ajutorului de 100 de euro la hectar