• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ministrul Mediului: În Sahara Olteniei pierdem anual 1.000 de hectare de terenuri arabile

    Angelica Lefter -

    Deșertificarea este un fenomen deja acutizat în zona de sud țării, pierzându-se în fiecare an hectare întregi de teren arabil. Singura măsură care poate fi luată împotriva cestui fenomen este împădurirea.

    Schimbările climatice au dus la modificări ale terenurilor, astfel că de la hectare întregi fertile putem trece la unele aride, similre cu peisajul grecesc, însă pentru agricultură este o problemă gravă, ce trebuie stopată cât mi rapid, este de părere ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.

    Citiți și: Subvenții pentru fermierii afectați de deșertificare. Câte hectare vor intra la plată

    Ministrul Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet (foto: digi24.ro)

    O mie de hectare de teren arabil se transformă în deșert, anual

    Sahara Olteniei pierde anual 1.000 de hectare de terenuri arabile, iar acest lucru nu poate fi combătut decât prin împăduriri rapide, a declarat, astăzi, joi – 4 aprilie, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.

    ”Am fost personal în sudul României, în judeţul Dolj, în judeţul Mehedinţi, şi am văzut cu ochii mei cum deşertul înghite pur şi simplu suprafaţa arabilă de acolo. E foarte greu să te gândeşti măcar cum trăieşte o comunitate dependentă de agricultură, în condiţiile în care în Sahara Olteniei, aşa cum o numim noi, pierdem anual 1.000 de hectare de terenuri arabile. Acest lucru nu poate fi combătut, după ştiinţa noastră actuală, decât prin nişte împăduriri rapide, motiv pentru care mă bucur să constat că mare parte din bugetul fondurilor de împădurire din PNRR, din Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă, ajung acolo unde e mai mare nevoie, respectiv în sudul ţării. Tot experţii ne spun că, dacă nu acţionăm rapid, în România, în 20 de ani sau poate puţin mai mult timp, vom avea un climat arid, vom avea o climă foarte similară cu clima Greciei. E adevărat că, într-o primă fază, mulţi oameni s-au bucurat când au aflat această veste, însă, dacă ne referim la modul în care va afecta agricultura, la modul în care va afecta alte sectoare economice şi la viaţa oamenilor de zi cu zi, până la urmă nu e nicio bucurie să suferim atât de repede o schimbare atât de profundă”, a spus Mircea Fechet, la cea de-a patra ediţie a conferinţei ”Romanian Business & Investment Roundtable”, organizată de The Economist Impact Events, potrivit Agerpres.

    Seceta și insectele specifice zonelor aride, prezente în țara noastră

    Ministrul Mediului a spus că a auzit pe cineva vorbind despre faptul că cicadele, insecte specifice Greciei, încep deja să fie prezente în Bucureşti şi în alte judeţe din România.

    ”Atunci când merg în zone inundate – şi cunosc exemple de ţări care au cheltuit aproape un sfert din Produsul Intern Brut pentru a combate inundaţiile anul trecut -, dar când merg în judeţe afectate de inundaţii şi mi se spune că, statistic vorbind, acele fenomene nu pot să apară decât o dată la 200 de ani, şi ei au avut inundaţii şi acum un an şi acum 5 ani, fără îndoială că trecem de la această statistică şi de la aceste proiecţii la viaţa de zi cu zi. Şi, în calitate de ministru al Mediului, nu pot decât să fiu profund îngrijorat, pe de o parte, şi, pe de altă parte, să mă asigur că viitoarele generaţii faţă de care avem o datorie extraordinară – şi spun asta în calitate de tată a trei copii – vor beneficia de un mediu măcar aşa cum l-am avut şi noi”, a declarat ministrul Fechet.

    Citiți și: Dan Motreanu: ”În prezent, 13 state membre UE, printre care și România, sunt afectate de deșertificare”

    Șeful de la Mediu a atras atenţia asupra secetei, în condiţiile în care există localităţi unde nu mai există apă în fântâni.

    ”În calitate de ministru şi în calitate de parlamentar, călătorind aproape în toate judeţele României, şi mai ales în judeţul Bacău, de unde provin eu, mi se spune aproape de fiecare dată că nu mai există apă în fântâni. Dacă acest lucru se întâmpla o dată la 10 ani sau o dată la 20 de ani în trecut, acum aproape în fiecare vară oamenii se întreabă cum or să-şi adape animalele, cum vor trăi ei înşişi în lipsa unei resurse atât de preţioase, precum apa în fântâni. Spun asta şi în contextul în care discut cu colegii de la Administraţia Naţională Apele Române aproape săptămânal despre pânza freatică, o resursă epuizabilă, şi despre modul în care seceta afectează rezervele de apă subterană şi supraterană din România”, a susţinut Ministrul Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.


    Te-ar mai putea interesa

    Noi alerte meteo. ANM avertizează cu privire la un fenomen periculos în următoarele două zile Subvenție APIA de 175 euro/hectar. Suprafața eligibilă la plată: minim 100 de hectare Culturile fermierului Ion Olteanu, distruse de grindină. Sute de hectare – pagubă totală!

    Ultimele știri

    Super concurs pentru fermierii parteneri Rodbun, cu premii fantastice Ce facem cu solul – îl îmbunătăţim sau sperăm în continuare în ploi optime şi la timp? Producătorii europeni de îngrășăminte cer taxe suplimentare pentru fertilizanții din Rusia și Belarus