• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum se vede agricultura de la Bruxelles, înainte de alegeri? Impresii de la seminarul „Situația agriculturii înaintea alegerilor europene”

    Violina Gorcinschi -

    Cum se vede agricultura de la Bruxelles, cu mai puțin de două săptămâni rămase până la alegerile europarlamentare? Aceasta a fost prima întrebare pe care mi-am pus-o atunci când am urcat în avion, în drum spre cel mai recent eveniment dedicat presei europene, organizat de Directoratul General AGRI, departamentul din cadrul Comisiei Europene responsabil de politicile UE privind agricultura și dezvoltarea rurală. Totuși, nu mă așteptam să găsesc la Comisia Europeană un răspuns atât de „complex” la această întrebare. Au existat și alte întrebări pe care mi le-am pus în legătură cu prezentul și viitorul fermierilor europeni, însă nu pot să spun că am găsit răspunsuri exacte, care să îi facă pe agricultori fie să răsufle ușurați, fie să se aprindă de mânie. Ca în viață, și în acest domeniu, lucrurile nu sunt mereu albe sau negre, ci, de cele mai multe ori, sunt în mai multe nuanțe de gri. Am decis să îmi expun impresiile la cald, la doar câteva ore distanță de ceea ce am experimentat ca jurnalist „musafir” la Comisia Europeană.

    În cadrul seminarului ce a avut loc la Bruxelles, astăzi, marți – 28 mai,  cu tema „Situația agriculturii înaintea alegerilor europene – ”Cum poate PAC aborda provocările fermierilor”, la care au participat peste 30 de jurnaliști din UE, s-au dezbătut multe subiecte conectate cu agricultura europeană: practicile comerciale neloiale și lanțul alimentar în agricultură, granturi pentru măsuri de informare, importanța agriculturii în comerțul internațional, comunicarea către fermieri a reglementărilor europene privind agricultura, perspective privind viitorul PAC, „conflictul agricultură-schimbări climatice” etc. Am avut ocazia să discutăm cu: Wolfgang Burtscher, Director General al DG AGRI, Pierre Bascou, director general adjunct la sectorul „Piețe” și „Internațional”, Fabien Santini, șeful Unității „Guvernarea piețelor agroalimentare”, Anett Buzek, lider de echipă la „Politica de promovare și granturi pentru IMCAP”, Unitatea „Politica de comunicare și promovare externă”piețe agroalimentare”, Luis Carazo Jimenez, director interimar la sectorul „Internațional”, Olof Gill, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru Comerț și Agricultură, Catherine Geslain-Laneelle, director de strategie și analiză a politicilor în cadrul DG AGRI.

    Din toate aceste teme, abordate de reprezentanții DG AGRI, am extras câteva impresii despre cum este gestionată politica agricolă europeană din spatele cortinei.

    În primul rând, există o problemă actuală reală pentru reprezentanții Comisiei Europene de a „împăca capra cu varza” în ceea ce privește relația dintre agricultură și măsurile pentru protecția mediului, dificultăți pe care ei înșiși le-au recunoscut. Standardele de mediu s-au infiltrat în agricultură sub formă de condiționări, cu scopul de a reduce efectele schimbărilor climatice care afectează acest sector. Există două tabere în acest sens, care se luptă fiecare pentru bucățica sa, însă lucrurile nu ar trebui să stea așa. În opinia oficialilor de la Bruxelles, agricultura și protecția mediului ar trebui să fie, mai degrabă, într-o relație de simbioză, însă, până în acest moment, s-au găsit numai compromisuri greu de acceptat pentru ambele tabere. În realitate este, într-adevăr, greu, să găsești o cale de mijloc în condițiile pe care le avem astăzi. Pe de altă parte, ajutorul oferit fermierilor care depun eforturi să îndeplinească cerințele stricte de mediu sau care sunt afectați de aceasta este, de fapt, o despăgubire, nu un venit. Este o compensare a pierderilor inevitabile venite odată cu greutatea responsabilității pe care o avem față de natură. În orice caz, acest subiect este în permanență în mintea reprezentanților europeni care caută soluții pe termen scurt și lung.

    Seminarul „Situația agriculturii înaintea alegerilor europene – Cum poate PAC aborda provocările fermierilor”

    În ceea ce privește Politica Agricolă Comună (PAC), este clar că este rezultatul unui proces legislativ complex la care a lucrat și lucrează continuu un întreg aparat, nu doar comisarul despre care se vorbește peste tot în presă. Reprezentanții UE au lăsat de înțeles că sunt preocupați de problemele fermierilor și încearcă să le armonizeze la nivel european, iar beneficiile (în practică) ale unor decizii pot să vină abia la ani distanță deoarece măsurile sunt luat având în vedere un efect pe termen mediu și lung. Totodată, contextul geopolitic și economic actual face ca punctele slabe ale unor politici să iasă în evidență, mai degrabă decât cele forte, al căror efect este în interesul fermierilor. Războiul din Ucraina, inflația alimentelor, seceta, inundațiile, Green Deal și alte probleme cu care se confruntă, în acest moment, agricultorii din UE, fac ca găsirea unor soluții care să îi mulțumească și pe moment, și pentru mai târziu, pe fermieri și pe cetățeni în general să fie și mai dificilă. Tot aceste contexte actuale împiedică realizarea unor previziuni privind PAC după 2027.

    Chiar și având în spate un aparat întreg de experți în domeniul agriculturii, de oameni care țin legătura cu fermierii din UE, de politicieni și juriști care lucrează la realizarea unei legislații armonizate, Bruxelles-ul este conștient că sistemul nu este perfect – de aceea, se investește și mai mult pe partea de comunicare, pentru a „îmblânzi” vocea din ce în ce mai aspră a fermierilor care au protestat, de la începutul acestui an, în mai multe state europene.

    România a fost de câteva ori menționată în seminarul de la Bruxelles. Concluzia a fost că țara noastră se confruntă, din punctul de vedere al agriculturii, cu aceleași probleme pe care le au și fermierii din alte țări europene, însă tot există nuanțe care ne diferențiază, cum ar fi problema discrepanței mari între fermele mici și fermele mari în ceea ce privește ajutorul financiar sau a modului în care este afectată de importurile agricole din țara vecină, Ucraina. În viitoarele reforme, se va urmări, în continuare, și luarea unor măsuri prin care să se asigure un sprijin corect pentru toți fermierii. Inclusiv pentru fermierii români. Cel puțin aceasta este impresia cu care s-a încheiat ziua de astăzi, una a discuțiilor cu presa la Comisia Europeană.


    Te-ar mai putea interesa

    Subvenții APIA 2024. Banii intrați în conturile fermierilor în ultimele zile ANM a emis primul cod roșu din acest an. Județele unde sunt anunțate fenomene extreme Fermierul Valentin Popa a pierdut toate culturile: ”Cerem autorităților să ne ajute pentru că vom da faliment”

    Ultimele știri

    Ard culturile! Incendii în câmp în Duminica Rusaliilor Tragedie la fabrica de lactate din Ibănești. Directorul și alți 2 lucrători au murit. A patra victimă, preluată cu elicopterul Prețul grâului a scăzut la Marea Neagră cu aproape 10 euro pe tonă