De ce nu renunță fermierul Eugen Truetsch la vaca de lapte, deși nu îi aduce profit
Daniel Befu – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
În localitatea brașoveană Râșnov, fermierul Eugen Truetsch lucrează 320 de hectare și crește vaci Bălțată Românească. Dacă din rodul pământului reușește să facă profit, nu același lucru îl poate spune și despre bovine, care sunt mai mult un hobby decât o sursă reală de venit.
Fermierul Eugen Truetsch trage de la bun început semnalul de alarmă: nu este singurul care se încăpățânească să mai țină vaci, deși creșterea loc nu este deloc o afacere profitabilă. În prezent, producția medie pe fermă este 18-19 litri de lapte pe zi pe cap de vacă, având un efectiv total de 50 de Bălțate Românești, rasă mixtă pentru lapte și carne.
”Este o plăcere, este un hobby. Eu așa am crescut, tot timpul, am avut vaci, de când m-am născut, de 50 și ceva de ani și am preluat de la părinți afacerea asta și o țin mai departe. O țin prima dată de plăcere, a doua oară, să mâncăm și noi ceva sănătos – un vițel, un lapte, un iaurt ce ne facem noi în casă, o brânză și al treilea motiv este să mănânce oamenii din orașul Râșnov ceva sănătos, că avem mulți abonați – foarte mulți copii au crescut cu laptele nostru în 50 de ani – generații întregi și acum vindem multă marfă direct din curte – proaspătă”, ne-a declarat fermierul în cadrul unui reportaj filmat pentru emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1.
Creșterea vacilor nu a fost întotdeauna o afacere păguboasă la Râșnov. Fermierul își amintește că a trăit și vremuri bune, când animalele erau aducătoare de profit, iar subvențiile erau un plus important pentru fermă. ”Am avut și timpuri mai bune cu vacile când a fost prețul mai bun la lapte și am mai avut o perioadă bună când s-a dat subvenție pe tăurași și pe vacă, subvenție directă, înainte să intrăm în Comunitatea Europeană – atunci primeam, nu mai știu exact să vă spun, 7.000 lei la abator primeam subvenția. Era bine plătită treaba”, vorbește fermierul vremurile mai bune.
Lapte gustos, de calitate, de la vaci furajate 100% natural
Un avantaj pe care fermierul îl are este că poate să asigure furajarea animalelor din propria producție vegetală. ”Țara Bârsei a fost tot timpul preielnică pentru crescătorii de animale și mai ales pentru vaci – este o climă mai răcoroasă, cu mai multă ploaie, verdeață mai bună, porumbul siloz iarăși, la noi facem recorduri la porumb-siloz unde în alte zoneîn țară, au probleme și cu furajele. Noi cu furajele n-avem probleme – să zicem, în 10-15 ani o dată ne lovește o secetă așa tare și nu ne ajung furajele și trebuie să cumpărăm din altă parte. Noi ne producem furajele grâu, porumbul, lucerna – de-aia cred că și laptele e gustos. Nu venim cu șroturi, nu venim cu fel și fel de premixuri, așa că nici producția de lapte nu e așa mare. Noi suntem undeva la la 18-20 litri pe cap de vacă, vara e mai mare – 20, iarna este undeva la 17-18 de litri. E un lapte foarte gustos, noi calitate vrem, nu vrem cantitate și bineînțeles că ne permitem treaba asta că ce vindem de acasă se vinde la un preț mai bun, adică nu se vinde cu 1,50 lei la procesator sau 2 lei. Noi vindem la un preț dublu și suntem și noi mai mulțumiți”, spune fermierul care spune că, dacă anul agricol e bun, poate obține 100 de tone de porumb siloz la un hectar, ceea ce acoperă necesarul pentru 12-15 vaci pe timp de iarnă. ”La lucernă la fel – facem patru coase – calitate, o însosilozăm, o săcuim. Acum cineva, dacă m-a ascultat că cu 100 de tone de porumb siloz țin 15 vaci, zice că dau prea puțin siloz de porumb, dar dau și siloz de iarbă și de lucernă – de-aia dau numai jumate de cantitate de porumb”, explică fermierul care administrează ferma Agro-Zoo Truetsch.
Eugen Truetsch păstrează în ferma sa un nucleu valoros de vaci din rasa Bălțată Românească. Deși are un efectiv de câteva zeci de animale, crescătorul le știe pe nume și nu după numerele de la crotalii: ”Dintotdeauna în familia noastră, vacile erau ale casei – aveau și nume și noi avem tot la fel – avem Gina, avem pe Manuela, Narcisa – fiecare are nume și ne adresăm cu nume la animale, nu după numărul de crotaliu. Numerele nu le-am ținut minte niciodată, dar numele, da, știu de fiecare cine este, când a fătat”.
Fermierul din Râșnov este convins că tradiția creșterii vacilor de lapte va fi dusă mai departe în familie: ”Am o fată care s-a dus la facultate la zootehnie. Noi am vrut să meargă la medicină veterinară dar n-a vrut – și are plăcerea asta de a crește animalele. Are vaci, are doi cai, câini și cred că ea o să rămână mai departe cu partea asta zootehnică din ferma noastră. Sperăm așa că și abonații și oamenii din jur care cumpără lapte de la noi să mai aibă câțiva ani lapte de la noi – lapte sănătos, muls proaspăt”.
De ce nu renunță la vaci fermierul Eugen Truetsch din Râșnov, județul Brașov
