Fermierul Ion Olteanu – producții mai mari în no-till decât în minimum-till, cu costuri mai reduse
Oana Timar – Agrointeligența
Al doilea an de tehnologie no-till în fermele grupului Agromad Crops au adus și o speranță fermierului Ion Olteanu. Dacă anul trecut a avut costuri mari la hectar și pierderi, până acum culturile recoltate au avut producții normale și cheltuielile s-au redus. Invitat în cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, Olteanu a vorbit despre cum arată primul an în care tehnologia no-till a fost implementată pe o suprafață extinsă în cadrul fermelor ce formează grupul Agromad Crops.
Peste 7.000 de hectare de culturi agricole de toamnă și de primăvară au semănate direct în acest an, prin tehnologia no-till, în cadrul grupului de ferme fondat de Ion Olteanu. Acesta a arătat că a fost determinat să treacă la tehnologia cu cele mai puține lucrări de sol pentru a putea face față cheltuielilor.
”Am trecut în partea de no-till și am mai avut grijă să conserv bruma de apă. Așa că față de vecinii care cultivă încă în clasic, la noi este un pic mai bine, dar diferențele nu sunt spectaculoase. Este practic al doilea an. Primul an de no-till a fost cu suprafață foarte mică, acesta e primul an cu suprafață destul de mare, cu peste 7.000 de hectare semănate direct. O parte din grâul de pe 3.700 de hectare a fost semănat în minimum-till, rapiță nu am avut în no-till, au fost 3.000 și ceva semănate cu lucări minime – tiger, topdown și apoi semănat, iar din cele 3.000 de hectare, numai circa 1.000 de hectare au avut parte de apă în noiembrie, cu răsărire în decembrie și am reușit să recoltăm. Cu no-till am semănat direct 3.000 de hectare de porumb și 1.000 și ceva de floarea-soarelui”, a declarat Ion Olteanu în cadrul emisiunii Agrostrategia.
Citiți și: Culturile fermierului Ion Olteanu, distruse de grindină. Sute de hectare – pagubă totală!
Producțiile în no-till, mai mici în primii ani de introducere a tehnologiei în fermă
Fermierul s-a declarat optimist după campania de recoltare din această vară, pe care a închis-o cu o medie de 3 tone la hectar la rapiță și de 5,5 tone la hectar la grâu. ”Producțiile obținute în no-till sunt clar mai mici în primii trei ani, până se formează acel mulci ce îți poate asigura recolte apropiate de clasic. Anul acesta am avut chiar o surpriză: no-till a fost cu 500-600 de kilograme peste minimum-till. În costuri, cu cel puțin 20% mai puțin. Motorina o ai cu cel puțin 40% mai redus consumul – nu mai ai treceri cu discul, cu scarificatoarele, cu pregătitul terenului”, a explicat Ion Olteanu.
Densități mai mici pentru ploi mai puține
O altă schimbare majoră în fermă a fost reducerea densităților, o decizie determinată și dea portul de apă tot mai scăzut din ultimii ani. Spre exemplu, în acest an, din iulie 2023 și până acum, cantitatea medie de ploi căzute în fermă nu a depășit 240 de litri pe metrul pătrat.
”Trebuie regîndite densitățile. Nu vreau să supăr firmele de semințe, dar este un adevăr: trebuie să își instruiască oamenii de vânzări, pentru că încă sunt firme care, din dorința de a vinde, recomandă densități foarte mari ce nu își mai găsesc locul în deficitul acesta de apă. Dacă înainte se recomandau 72.000-75.000 de boabe germinabile, la porumb, astăzi, eu zic că limita este la 50.000 și eu zic că merge. Îți planifici altfel cheltuielile, sunt mai mici. Este al treilea an în care văd că funcționează, inclusiv la no-till. Ferma din Bulgaria folosește, spre exemplu, 15-20% din cantitatea fertizanți pe care o foloseam noi. (…) Densitățile mici reduc numărul de tratamente: dacă la grâu făceam înainte trei tratamente, anul acesta s-au făcut doar două tratamente. (…) Recomand ca tratamentul să fie dat doar în funcție de presiunea bolilor din fermă: câștigi bani și câștigi producție și din puncte de vedere calitativ, te duci la producție aproape de bio. Ai o calitate și reziduuri aproape de zero la pesticide în grâu și în doilea rând câștigi producție – orice intervenție, în condiții de lipsă de apă, este toxică. Îngrășământul în plus, pe secetă, un tratament fitosanitar în plus, în condiții de secetă, îți reduc producția. Sunt lucruri verificate de mine, cu șefii mei din fermă”, a explicat Ion Olteanu.
Citiți și: Fermierul Ion Olteanu: Am întors 2.500 de hectare cu rapiță
Ion Olteanu: ”Am ajuns anul acesta să nu mai fim pe pierderi”
Chiar dacă trecerea de la minimum-till la no-till a necesitat achiziția unor semănători noi, fermierul spune că vede diferențele la nivel de venituri. ”Deja nu mai suntem pe pierderi. Am ajuns în anul acesta să nu mai fim pe pierderi. Acum doi ani au fost extrem de scumpe îngrășămintele și inputurile în general, prețurile au mai scăzut, dar nu destul de mult cât ar fi trebuit ca să se coreleze cu prețurile de mizerie pe care le avem la produsele fermierilor. Eu sunt optimist. În tehnologia de minimum-till lucram de ani buni, de 5-7 ani, plugurile sunt obiecte de muzeu la noi. Le ținem în fermă, le admirăm și spunem: vai ce proști am fost folosindu-le. Nu am avut de ales. Astăzi mă minunez – merg prin țară și după recoltat încă văd pluguri pe câmp. La cât de puțină apă avem, să o mai pierdem și să expunem solul la o depreciere continuă…”, a concluzionat fermierul.
