Seceta: Provocarea secolului 21 în agricultură. Soluții și tehnologii inovatoare pentru adaptarea la schimbările climatice
Oana Timar -
Experți din domeniul agriculturii și securității alimentare au dezbătut astăzi, marți – 6 august, în cadrul conferinței de presă intitulate „Seceta: Provocarea secolului 21 în agricultură”, desfășurată la Crowne Plaza București, impactul grav al schimbărilor climatice asupra agriculturii din România și au prezentat tehnologii inovatoare de adaptare la aceste schimbări.
Conferința a evidențiat faptul că, în contextul actual al schimbărilor climatice, manifestări extreme precum seceta devin din ce în ce mai frecvente și mai severe, punând presiune asupra resurselor de apă și afectând negativ agricultura și ecosistemele. În fața acestor provocări, generarea de precipitații artificiale apare ca o soluție promițătoare. Totuși, aceasta nu poate fi considerată o măsură izolată, necesitând să fie integrată într-un set mai larg de acțiuni care să funcționeze în sinergie pentru a gestiona eficient impactul secetei. Numai printr-o abordare complexă, care să includă atât măsuri tehnologice, cât și strategii de gestionare durabilă a resurselor naturale, se poate răspunde eficient provocărilor aduse de schimbările climatice.
Valeriu Tabără: ”Este crucial să perfecționăm sistemul de protecție antigrindină”
Prof. univ. Dr. Valeriu Tabără, Președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, a atras atenția asupra necesității reglementării stricte a domeniului antigrindină și a altor intervenții climatice. „Ne confruntăm cu fenomene meteorologice extreme, iar în perioada 1 septembrie 2023 – martie 2024 temperatura medie a crescut cu 3 grade față de sezonul trecut. Astfel fenomenele meteo extreme, de exemplu formarea grindinei în bucăți mari, pot duce la consecințe devastatoare pentru agricultură. Este crucial să perfecționăm sistemul de protecție antigrindină și să nu renunțăm la aceste tehnologii. Agricultura românească trebuie să fie pregătită pentru a face față provocărilor meteorologice, iar acest lucru necesită investiții continue și reglementări clare”, a declarat președintele ASAS.
„În decursul a doar două ore, o întreagă plantație poate fi pierdută din cauza grindinei. Schimbările climatice afectează nu doar cantitatea, ci și calitatea recoltelor. Este vital să ne organizăm și să educăm agricultorii despre beneficiile acestor sisteme de protecție și adaptare”, a relatat despre impactul direct al schimbărilor climatice asupra viticulturii Robert Băicoianu, Director Executiv ONIV.
Viorel Manole, Director Executiv al Industriei Naționale de Apărare – PATROMIL, a subliniat legătura strânsă dintre securitatea națională și cea alimentară: „Prioritatea numărul unu este apărarea. Cu toate acestea, putem folosi fondurile disponibile pentru a sprijini și agricultura, prin intervenții active în atmosferă. Este esențial să continuăm colaborarea între industrie, mediul academic și cel științific pentru a face față acestor provocări globale”, a menționat Manole.
Ing. Ionuț Lazăr, specialist IAA, a explicat importanța tehnologiilor de modificare a vremii în combaterea secetei. „În contextul actual al schimbărilor climatice, adaptarea este cuvântul cheie. Am obținut rezultate foarte bune în cadrul testelor de stimulare a precipitațiilor prin folosirea aviației și generatoarelor terestre. România are potențialul de a deveni un hub de cercetare în domeniul însămânțării norilor, dar este esențial să continuăm dezvoltarea acestor tehnologii pentru a preveni eventuale crize alimentare”, a spus ing. Ionuț Lazăr.
În concluzie, conferința a evidențiat necesitatea unei acțiuni concertate între toate părțile implicate pentru a combate efectele schimbărilor climatice asupra agriculturii românești, având în vedere că pe plan global clima se va schimba, iar fenomenele meteo extreme vor deveni din ce în ce mai uzuale.
Tehnologiile disponibile trebuie să fie utilizate eficient, iar cercetarea și inovația să fie susținute pentru a asigura securitatea alimentară și economică a României.
