Cum reușesc fermierii să depășească greutățile din acest an?
Roxana Dobre -
Fermierii români își fac strategia pentru noul an agricol iar la nivelul fiecărei ferme se iau în această perioadă decizii privind investițiile și planul de culturi pe care agricultorii vor miza. Seceta din acest an a lăsat pagube însemnate în agricultură iar fermierii se gândesc cum să meargă mai departe.
Fermierii caută soluții în mediul online pentru noul an agricol iar primele decizii din fermă vizează viitoarele culturi pe care vor miza fermierii, dacă mai investesc în utilaje și cât de mult pot ”strânge punga” în cazul tehnologiei agricole. ”Terenul calamitat nu mai merită investiție pentru că sunt necesare costuri uriașe”, este de părere un fermier din Olt, acolo unde deja agricultorii au solicitat deja ca județul să fie declarat zonă calamitată.
Citiți și: An agricol – legislație. Când începe și ce durată are anul agricol în România
Fermierii români merg mai departe după seceta din 2024. Cum reușesc
Pe grupul de Facebook ”Agricultura Românească” un fermier a cerut sfaturi și recomandări de la restul agricultorilor cu privire la strategiile pe care le aplică în propriile ferme pentru a depăși anul secetos 2024, cumulat cu anul trecut care a fost la fel de greu din cauza războiului din Ucraina care a dus la scumpirea inputurilor.
”Domnilor agricultori, vă între ceva: anul trecut cu criza din Ucraina am cumpărat complexe și inputuri scumpe și am vândut grâul cu 0,7 sau 0,8 lei/kilogram. Am făcut credite să acoperim deficitul. Anul acesta seceta și grindina au făcut prăpăd, vorbesc de zona Olt. Cum reușiți să mergeți mai departe?”, a fost întrebarea adresată de fermier în mediul online.
Citiți și: Fermierul Constantin Mihalache testează cultura de sorg: ”Cultura arată bine, spre foarte bine”
Reducerea împrumuturilor și a inputurilor, o posibilă strategie de salvare pentru fermieri
Agricultorii care au oferit sfaturi în mediul online sunt de părere că o posibilă salvare a fermelor ar veni de la limitara împrumuturilor pentru noi investiții și a inputurilor. ”Încercați să reduceți din cheltuieli și nu mai faceți credite daca nu știti cum va fi următorul an. Iar la inputuri la fel, nu investiții major în terenurile calamitate în acest an pentru că este clar că fără ploi serioase însămânțările de toamnă vor fi compromise”, a spus un fermier din județul Prahova.
Chiar și cu aceste economii fermierii spun că pentru înființarea unei culturi nu pot ”scăpa” mai ieftin de 4.000 lei pe hectar. ”Indiferent cât ai reduce, tot îți trebuie bani pentru motorină, inputuri, lucrări, etc. Pentru un hectar ai nevoie măcar de 4.000 de lei”, a completat un alt fermier.
Și zootehnia ar putea fi o salvare pentru ferme dacă este făcută în paralel cu sectorul vegetal, crede un alt producător agricol. ”Dacă lângă agricultură mai crești și animale atunci unul compensează cu altul. Mai tineți câteva scroafe acum purceii au fost foarte scumpi. Carnea de porc de acasă este 30 de lei kilogramul în viu. Nu mai spun dacă faceți și un mic de procesare, slănina se vinde cu 20 -25 lei kg, cârnați cu 40 -45 lei kg, unsoare cu 20 -25 lei kg, etc. Socotiți numai câți bani puteți face dacă țineți animale și aveți ce să dați mâncare pentru ale, nu trebuie să vindeți producția din zona vegetală cu bani puțini”, este soluția găsită de un alt fermier.
Fermier: Ce rost are sa mergi mai departe într-un business in care pierzi bani constant?
Dacă unii fermieri sunt optimiști și caută soluții pentru a salva investițiile făcute, alții se gândesc serios să renunțe la agricultură din cauza pierderilor constante pe care le înregistrează. ”Ce rost are sa mergi mai departe într-un business în care pierzi bani constant? De ce să vrei sa mergi mai departe? Pentru investițiile făcute sigur apar altii care să plătescă și să le ducă mai departe. Agricultura nu se termină nici cu tine, nici cu mine, nici cu altii mult mai destepti. Nici nu a început cu noi. Agricultura este un business. Ca să conduci un business trebuie să fii manager. Nu poti conduce afaceri de sute mii/milioane de euro, daca esti inginer agronom sau poate nici atât. Un business este condus de un manager. Pentru a fi bun manager e nevoie de școală. Norocul nu merge prea mult”, a răspuns un fermier din județul Buzău.
Cele mai mari pierderi au fost înregistrate de fermieri la porumb unde sunt zone în care aceștia spun că nu au făcut nimic și acum suportă noi cheltuieli cu eliberarea terenului. ”Eu nu am recoltat nimic, porumb nici de fiert nu am putut să iau pentru consumul propriu. Iar acum trebuie să plătim și pentru eliberarea terenului adică motorină, utilaje, angajați, etc”, a comentat un alt agricultor din zona Constanței.
În alte zone fermierii au reușit să producă 400-500 de kilograme la hectar, ceea ce însă nu le aduce nici măcar acoperirea cheltuielilor minine. ”Noi avem pierderi însemnate, la 400-500 kilograme la hectar la porumb, o tonă la floare nu prea ai cu ce să te alegi”, a dezvăluit un agricultor.
În schimb, alți fermieri se gândesc să se reprofileze și să folosească utilajele cumpărate pentru prestări servicii în agricultură. ”Va fi greu. Va fi mai rentabil să lucrezi/prestezi servicii pentru o firmă mare, decât să lucrezi tu terenul în arendă. Nu vei putea concura. Pentru că un fermier care produce an de an 8 tone de grâu cel puțin, va da arenda 2.500 kg. Tu cu 3 tone anul acesta si cu 5 tone la anul, nu ai din ce să dai. Viabil va fi modelul de ferme mici de tipul celor din Italia cu legumicultură, cu zootehnie poate. Și dacă ai toată suprafata irigată, nici așa nu vei rezista pentru că va costa enorm să irigi”, este de părere un alt fermier din județul Timiș.
