Gelu Barna, fermier: ”Agricultura e frumoasă, dar să nu uităm că totuși este un business”
Daniel Befu -
Gelu Barna face parte din noua generație de fermieri. Antreprenorul din agribusiness a riscat și a investit în agricultură într-o perioadă tulbure, când mulți agricultori din zona sa au decis să pună lacătul pe ferme sau să le vândă. Cu banii obținuți din distribuția de inputuri agricole și comerțul cu cereale, Gelu Barna a construit un business sustenabil și în cultura mare.
În prezent, Gelu Barna lucrează circa 4.000 de hectare, suprafață împărțită nu doar pe mai multe localități, ci și pe mai multe societăți, așa cum le-a preluat.
”Avem 830 de hectare pe UAT Libling, sat Stamora Română – lucrăm 1700 de hectare, la Sânnicolau Mare cu Dudeștii Vechi cu Saravale – comunele din jur – lucrăm 1.200 de hectare și mai lucrăm aproape de Lugoj încă 300 de hectare – în total 4.000 de hectare. Eu provin dintr-o familie simplă. M-am născut la Chișineu-Criș, în județul județ Arad, în oraș, după care ne-am mutat la sat lângă aparținător Nădab. Părinții mei – tatăl meu a lucrat la o fostă bază IRTA pe vremuri și mama mea a lucrat într-o bază de recepție la Chișineu-Criș. După anii 89-90 au început cu legumicultura la sat și de mic copil am fost apropiat de legumicultură (…). Am terminat liceul, am venit la facultate la Timișoara, la Agronomie, la Horticultură – pentru că făceam legumicultură acasă. Am terminat în 2005 Horticultura, iar apoi am urmat masteratul doi ani de zile pe ameliorarea plantelor. Din 2005 m-am și angajat pentru că așa au fost vremurile și am ajuns șef de fermă lângă Carani, unde se lucrau 500 de hectare – acolo am învățat 5 ani de zile vrute și nevrute de la U 650până la alte tractoare care au mai apărut între timp”, își amintește Gelu Barna despre primul loc de muncă.
În 2010, Gelu Barna a decis să facă o schimbare și a trecut în activitatea de vânzări de inputuri și achiziții de cereale.
”Am vândut, am umblat în județul ăsta – cel mai mult în zona asta de Lugoj, dar cunosc foarte mulți fermieri din tot județul. Mă cunosc și ei pe mine și eu pe ei. Între timp ofeream și consultanță în mod gratuit, doar ca să mă ajute la vânzarea de inputuri întrucât aveam niște targeturi”, explică Barna.
De la președinte de cooperativă la business pe cont propriu
În 2015, antreprenorul a pus bazele unei forme asociative, însă acest parcurs a fost unul scurt, determinându-l, cu un gust amar, să aleagă, în final, să meargă pe propriul drum.
”Am adunat mai mulți fermieri și am înființat o cooperativă – Cooperativa Agricolă Banat Agro Vest de astăzi. Am rămas acolo ca președinte până în 2016 când am plecat pentru ”n” motive și am început un business pe cont propriu. Am zis că dacă pot să cumpăr și să vând de sume foarte mari pentru unii și să pun suflet, pot să fac și pentru mine. Astfel, în 2016 am început tradingul de cereale – eu cu soția, doar noi doi. Am început să cumpărăm de la prieteni fermieri pe la care am cumpărat înainte și cu care aveam o relație. M-au susținut foarte mult – le mulțumesc și în ziua de astăzi pentru că cu ei am început, colaborăm și în ziua de astăzi cu unii dintre ei și chiar le mulțumesc pe această cale”, spune fermierul Gelu Barna care își amintește că a plecat atunci la drum cu 11.000 de lei, toți banii pe care îi avea în cont la acea vreme, în septembrie 2016.
Primul pas în agricultură cu terenuri preluate de la un cetățean italian
Gelu Barna a făcut pasul spre agricultură în 2018, când un cetățean italian care îi era client a decis să își vândă terenurile și afacerea. ”Noi am preluat 100 de hectare în 2018 în arendă de la el, cum a renunțat, și în 2019 firma care a cumpărat de la dânsul a venit spre noi cu arenda și câteva sute de hectare. Aveam doar un tractoraș mic și un plug și dintr-o nebunie am luat 600 de hectare doar cu aceste dotări. Apoi în 2021 am preluat ferma de la Stamora Română și în 2022 am preluat la Sânnicolau Mare – am cumpărat fermele, contractele de arendă, utilaje, tot ce a fost acolo active pasive, tot, tot tot!”, povestește fermierul cu a preluat, într-un timp foarte scurt, responsabilitatea unei suprafețe mari de teren agricol.
Preluarea terenurilor agricole a venit la pachet și cu nevoia unor investiții puternice. Fermele au nevoie de mecanizare modernă, de spații noi de depozitare, iar tehnologiile agricole trebuie adaptate noilor condiții impuse de schimbările climatice. În total, numai până acum, investițiile făcute se ridică la 10 milioane de euro, toți bani din surse private, niciun leu pe proiecte europene.
”Investițiile de la începutul activității până acum sunt destul de mari. Avem 4 combine, vreo 15 tractoare, avem remorci, implemente – câteva milioane de euro în utilaje. Toate au fost achiziționate noi, nimic pe fonduri europene – totul pe credit, pe leasing. Aici la fel, am construit din profiturile noastre – toți banii am reinvestit, nu ne lăfăim în piscine și în alte lucruri cum fac alții. Noi am investit totul în agricultură, înapoi în business pentru că doar așa poți să crești – să reinvestești totul”, explică fermierul.
Afacere de familie în care partenerul de business îi este soția
Mândria lui Gelu Barna este aceea de a-și vedea întreaga familie implicată în afacere. Soția i-a fost alături de la început, iar pe măsură ce cresc, copilașii prind și ei drag de agricultură. ”În grupul nostru de firme avem 50 de angajați. Soția mă sprijină foarte mult – ea fiind pe partea de economic, pe la birou, cu acte, cu tot ce înseamnă plăți, tot ce înseamnă contracte, bănci, contracte de vânzare, contracte de cumpărare – ea ține toate situațiile acestea. Mai nou văd că și fetița cea mare vine și ne ajută la acte – o ajută pe ea la acte și asta este un lucru bun. Afacerea este de familie, doar eu cu soția și restul angajaților…colegilor noștri”, spune Gelu Barna.
Pentru a fi rentabil, fermierul a luat de la început o decizie crucială, aceea de a nu investi decât în culturi care ”merg” în acea zonă. Așa se face că porumbul este prezent în asolamentul său doar într-o singură fermă, acolo unde Gelu Barna știe, de la fermierii din zonă, că se fac producții. ”Încercăm să mizăm și să cultivăm doar acele cereale care se pretează pe acea zonă, adică la Sânnicolau Mare noi nu cultivăm porumb deloc, cultivăm orz, grâu, floarea-soarelui, rapiță am cultivat 2 ani de zile acum – mai încercăm anul trei, dacă nu facem producțiile pe care noi le așteptăm, o scoatem din zonă și rămânem doar cu orz, grâu și floare. Ne facem profitabilitatea culturii. Dacă nu e profitabilă pentru noi, o scoatem din cultură – doi-trei ani de zile încercăm, nu e profitabil, pur și simplu excludem acea cultură din terenurile noastre”, își explică fermierul planificarea culturilor.
Comerțul cu cereale continuă să fie o sursă importantă de venit
În continuare, Gelu Barna își continuă și afacerea de comerț cu cereale. Face achiziții de 60.000 de tone de cereale pe care le comercializează mai departe. Nu este cel mai mare trader din zonă, dar reprezintă un partener serios pe care mulți fermieri importanți se bazează pentru a-și valorifica producția la un preț corect. Când nu străbate Banatul în lung și în lat, pe Gelu Barna îl găsești în fermă, pe camp.
”Ca și tehnologie, spre exemplu, la Drăgoiești, folosim minimum-till pentru cereale păioase și pentru rapiță, iar pentru porumb, floarea-soarelui și soia folosim arătură – întoarcem brazda pentru că așa sunt solurile aici – nu merge strip-till. Fermierul care a fost înaintea noastră aici a încercat 5 ani de strip-till și am urmărit în fiecare an – pentru că îi vindeam produsele – am urmărit foarte, foarte atent. Investițiile erau foarte mari pentru utilaje de strip-till și dacă el făcea 5 tone/ha la porumb, vecinul făcea 10. Cam asta a fost diferența și a ținut 5 ani de zile strip-till după care a renunțat la toată ferma. Noi mergem pe clasic – arătură la porumb, după care lucrăm cu sapa rotativă – cu freza, în primăvară devreme, după care semănăm. Semănăm la porumb 70.000 de plante la hectar iar ca și îngrășăminte, la porumb doar uree și nitrocalcar, pe rând, la semănat și la prășit. Facem prașilă aici în zonă pentru că am făcut tot felul de teste și cu prășit și fără prășit și tot timpul unde am prășit am produs mai mult. Atunci prășim toată suprafața”, vorbește Gelu Barna despre tehnologia aplicată la cultura de porumb.
La fiecare cultură, Gelu Barna are reguli clare de la care nu se abate. Astfel, grâul îl seamănă mereu în octombrie, iar la rapiță intră mereu în câmp după 1 septembrie.
”La rapiță mergem cu 50 de plante/mp – 500.000 la hectar, iar la grâu în funcție de soiuri și de MMB folosim de la 220 la 300 kg de sămânță pe hectar. Semănăm tot timpul în perioada optimă, cea învățată la școală”, spune fermierul care, după ce a testat mai mulți ani diferite soiuri de grâu, a decis ca anul acesta să însămânțeze totaă suprafața de 800 de hectare păioase numai cu soiuri autohtone.
”Agricultura e frumoasă, ne place ceea ce facem, dar să nu uităm că totuși este un business. Chiar dacă o faci din plăcere, trebuie s-o faci și pe bani. Trebuie să fii un manager foarte bun, nu doar un tehnolog foarte bun. Degeaba ești un tehnolog, știi tehnologie, dar nu știi să îți calculezi toate costurile, să negociezi totul. Noi negociem absolut tot – de la motorină până la inputuri până la utilaje – tot, tot se negociază – eu zic că aproape la sânge. Adică ne uităm la motorină – când cerem prețuri, sunt diferențe de 0,02 și cumpărăm de acolo unde e mai ieftin, cu 0,02, pentru că la 20.000 – 30.000 de litri, ori 0,02 se adună – 500 lei cu 500 lei, cu 500 lei, se adună o grămadă de bani la final de an. Trebuie să fim foarte atenți la mărunțișuri pe care nimeni nu le bagă în seamă, că se adună foarte mulți bani, iar la inputuri, la fel. Ne alegem inputurile pe substanțe active și trimitem necesarul în piață, așteptăm discounturile și atunci negociem cu fiecare și pe termene cât mai lungi, ca să avem timp să recoltăm, să avem timp să vindem, să avem timp să așteptăm probabil piața să crească, să nu fi strâns că trebuie să recoltezi astăzi-mâine trebuie să dai banii la distribuție”, arată Gelu Barna.
Gelu Barna – de la comerțul cu cereale la agricultură
