Ferma de insecte, afacerea cu care Marius Grama vrea să revoluționeze zootehnia românească
Daniel Befu -
Ferma de insecte, mai precis de larve, este investiția făcută de Marius Grama în Belin, județul Covasna. Neobișnuita afacere are un potențial uriaș de profit cu condiția ca la nivelul zootehniei românești să se înceapă furajarea animalelor și cu o sursă neconvențională de proteină.
Marius Grama recunoaște că ferma de insecte este ceva nou în România, dar nu este ceva ieșit din comun. În cazul afacerii de la Belin trebuie spus de la început că producția nu se adresează consumului uman, ci animalelor.
La Belin, în județul Covasna, Marius Grama a investit într-o fermă de insecte. Neobișnuita afacere reușește să aducă venituri modeste în prezent, astfel că fermierul plănuiește extinderea producției pentru a furniza furaj proteic pentru exploatațiile de creștere a animalelor.
Ideea unei ferme de insecte a încolțit în mintea lui Marius Grama în urmă cu patru ani, când a experimentat în camera copiilor, într-un acvariu, cu ouă importate din Marea Britanie, iar ulterior, într-o a doua cameră, activitatea s-a extins și cu reproducție. Pasul spre o afacere adevărată s-a făcut cu ajutorul unui credit bancar obținut relativ ușor, mai ales că proiectul venea la pachet cu o achiziție imobiliară importantă. ”Locul unde ne desfășurăm noi acum activitatea provine dintr-o din insolvență – adică era părăsită, nepăzită și nimeni nu o voia și erau și probleme cu actele. Noi am riscat, am căzut de acord cu banca și cu executorul judecătoresc în niște condiții bune, inclusiv pentru noi, și apoi, încet-încet, am investit în echipamente, în tehnologie”, explică Marius Grama cum a fondat ferma de insecte.
Fermă de insecte cu o investiție inițială de 200.000 de euro
Pe partea de producție, cea mai complicată, Marius Grama s-a documentat pe cont propriu, ajungând să aibă un randament bun în raport cu suprafața amenajată. ”Partea de reproducție e cea mai dificilă, pentru că trebuiesc îndeplinite niște condiții de luminozitate, umiditate, curenți de aer, densitate – inclusiv culoarea verde, folosită la ambient, vine în urma unor studii. Am săpat prin tata Google și am aflat lucruri pe care le-am aplicat aici, ajungând la performanța de a recolta cel mai mult un kilogram de ouă pe zi aici, în spațiul acesta, ceea ce înseamnă că noi putem produce dintr-un kilogram de ouă, 4 tone de larve vii pe zi”, vorbește fermierul neconvențional care a investit, în primă fază, o sumă de peste 200.000 de euro în amenajare și tehnologia de producție, având acum în plan extinderea. ”Targetul nostru e să ajungem să producem larve – câteva tone pe zi, și să ajungem la un euro kilogramul de larvă vie – ceea ce înseamnă foarte bine, și să ne adresăm fermierilor”, explică Grama.
Specia de insecte crescută în ferma din Belin se numește Black Soldier Fly (Hermetia illucens) – în traducere musca-soldat neagră, care nu crește în mod natural în țara noastră, unde nu găsește condițiile de temperatură și de umiditate de care are nevoie. ”Nu supraviețuiesc peste iarnă dacă scapă în libertate. În stadiul de muscă nu se hrănesc – n-au tub digestiv, nu propagă boli pentru că nu sunt atrase de hrană deloc, supraviețuiesc trăind din rezervele acumulate din stadiul de larvă, care este și sursa de proteină. Ca muscă, insecta doar se împerechează și depune ouăle”, vorbește Marius Grama despre ”animăluțele” din ferma sa.
Larvele acestei muște conțin până la 40% proteină, iar 20-30% din conținutul lor este reprezentat de grăsimi. Au și mult calciu, motiv pentru care sunt cunoscute și drept ”calci-worms”, adică viermi de calciu.
”Larvele consumă până ajung la un anumit nivel de proteină. Chiar dacă sunt mai mici, chiar dacă sunt mai mari, când ajung la 40% nivel de proteină, ele se înnegresc și devin pupe din care ies muștele. Noi le recoltăm înainte de a deveni muște – deci până în stadiul de pupă, deci conținutul de proteine e tot timpul constant, e același, nu avem fluctuație. Pe partea de hrănire a larvelor, noi le dăm doar tărâțe. Din prima zi până în ultima zi, primesc doar tărâțe și la sfârșit rezultatul analizelor e același. Nu avem fluctuație nici pe dimensiune, nici pe nivel proteic, este o producție uniformă”, explică Marius Grama care subliniază că dacă se face o uscare pentru obținerea uleiului, atunci se poate recolta un nivel de proteină de 60%. ”Uleiul, la fel, se poate folosi în hrana animalelor, doar că noi nu am investit într-opresă de ulei pentru că n-am avut cerințe”, arată fermierul.
Procesul de producție durează 20 de zile
De la stadiul de ou până la recoltare, procesul durează maxim 20 de zile. Ouăle sunt recoltate în dispozitive speciale, apoi sunt cântărite, dozate și mutate într-o cameră special unde eclozează la o temperatură mai înaltă și umiditate mai ridicată. Ulterior, în compartimentul de creștere, într-un interval de maxim 10 zile, în funcție de temperatură exterioară, curent și umiditate, se face o sortare și se separă vermicompostul de larva vie. Larvele sunt apoi uscate cu ajutorul unui uscător cu microunde, o tehnologie relativ nouă, care le și sterilizează. Produsul obținut se ambalează la sac, la punguliță sau la flacon.
La acest moment, ferma de insecte, de larve, mai corect spus, este un furnizor important în zona momelilor de pescuit și a hranei pentru animale de companie. Afacerea are însă un potențial uriaș în zootehnie, acolo unde insectele pot fi valorificate ca un furaj cu multă proteină.”Produsele noastre cel mai bine ajung la animale de companie. Asta înseamnă – acasă, în familie există o iguană, altă reptilă sau un pește exotic, un arici sau alt animăluț care face parte din familie și atunci proprietarul, stăpânul, este dispus să plătească mai mult pentru o hrană de calitate și nu numai că e de calitate, dar aduce bucurie animăluțului respectiv”, declară producătorul.
De la animale de companie, la animale de fermă
Target-ul fermei de insecte este să ajungă furnizor de hrană pentru exploatațiile zootehnice, ca o alternativă la șrotul de soia. ”Avantajele folosirii larvelor în hrana animalelor sunt multe. În primul rând bunăstarea animalelor – le stimulează instinctul de vânătoare. Sunt fericite practic, deci au ceea ce și-au dorit întotdeauna, fără să știe că își doresc asta. E în codul lor genetic să caute, să sape, să vâneze, să se bucure de hrana lor naturală. Testele pe care noi le-am făcut au arătat pe lângă sporul de greutate și fericirea animalelor, s-au scăzut mortalitățile – cel puțin la pești se vede bucuria și entuziasmul atunci când primesc larve vii și pe lângă asta, dacă vorbim doar de pești, larvele vii, atunci când sunt administrate în apă, nu degradează apa – adică un furaj comercial, indiferent cât de bun e, ce nu este consumat de pește, alterează calitatea apei și atunci larvele noastre vin ca o alternativă, iar ce nu este consumat imediat rămâne în apă și e consumat mai târziu”, arată Marius Grama.
Planurile fermierului de a extinde piața se lovesc de tradiționalismul ce caracterizează sectorul agricol. ”Nu animalul trebuie convins în cazul nostru, ci stăpânul sau proprietarul de fermă. (…) Cea mai mare deschidere am găsit-o în industria – dacă îi putem spune așa, a pescuitului sportiv. (…) Un amănunt esențial aș putea spune la vermicompostul produs de insecte este că acesta conține chitină. Deci exoscheletul larvelor, al muștelor sau al pupelor este constituit din chitină, iar plantele când simt această chitină consideră că sunt atacate de insecte și își dezvoltă sistemul imunitar. Pe lângă calitățile nutriționale, este ca un boost de imunitate, e ca un vaccin natural”, subliniază Marius Grama un beneficiu mai puțin știut al hrănirii cu insecte.
Nivelul următor: producția de furaje pentru marile ferme
Pentru a-și duce afacerea la nivelul următor, crescătorul de insecte din Belin are nevoie de o investiție consistentă ce s-ar ridica la cel puțin 1,6 milioane, poate chiar 2 milioane de euro. Ferma ar putea produce 20 de tone de furaj pe zi, adică 3-4 tone de larve vii care să aibă un preț de retail de un euro pe kilogram. ”Un amănunt foarte important este faptul că noi nu generăm deșeuri, noi nu consumăm decât apă, căldură și tărâțe în cazul nostru acum, dar tot ceea ce se produce se folosește este folosit apoi să facem un vermiconpost foarte bun pe care am reușit să-l și autorizăm. E eco-bio-zen-organic, tot ce vreți și ne luptăm cu partea de desfacere – să dăm și valoare a ceea ce producem”, spune fermierul.
Marius Grama, crescător de insecte: ”Cel mai mult la business-ul ăsta îmi place faptul că pot să produc mult cu foarte puțin. Adică spațiul cu hrana, apa, totul este la minim, iar rezultatul e maxim într-un timp foarte scurt. Nu spun că e hrana viitorului pentru oameni, că noi nu ne adresăm oamenilor – în niciun caz! Noi tot apreciem puiul, porcul și alte animale care cu care am crescut, dar suntem deschiși la nou și sperăm să putem fi un exemplu pentru alții și să demonstrăm faptul că nu e rău și putem produce într-un spațiu mic, foarte mult cu un efort minim”.
Fermă de insecte în România. Afacerea lui Marius Grama
