AISR și AIPROM: Proiectul privind suspendarea ratelor, în forma actuală, va avea un impact negativ asupra sectorului agricol din România
Roxana Dobre -
Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) și Alianța Industriei de Semințe din România (AISR) nu susțin proiectul pentru ordonanța datoriilor fermierilor, în forma în care acest proiect a fost agreat de către fermieri, distribuitori și bănci, la negocierile de la Ministerul Agriculturii.
AISR și AIPROM menționează, într-un comunicat de presă comun, riscurile pe termen mediu și lung pe care le implică, în viziunea lor, propunerea privind amânarea ratelor care ar urma să se aplice pentru fermieri, în special în ceea ce privește relațiile comerciale dintre furnizori, distribuitori si fermieri.Cele două asociații au adus astăzi, luni – 30 septembrie, o serie de precizări privind consultările care au avut loc la Ministerul Agriculturii, pe tema amânării ratelor pentru fermieri.
Citiți și: AISR și AIPROM, adresă comună privind impactul pe care l-ar putea avea modificarea OUG 4/2024
”În urma consultărilor care au avut loc în ultima săptămână la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe tema proiectului de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.4/2024 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 și ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, consultări la care au participat și membrii Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) și ai Alianței Industriei de Semințe din România (AISR), cele două asociații profesionale reprezentative ai furnizorilor de produse pentru protecția plantelor și semințe în România, vin cu următoarele precizări cu privire la propunerea proiectului de Ordonață în cauză.
Cele două asociații profesionale au transmis printr-o scrisoare comună, în cursul zilei de vineri, 27 septembrie, punctul de vedere cu privire la proiectul de Ordonanță către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. De altfel, cele două asociații, atât împreună cât și separat, au transmis puncte de vedere pe acest subiect încă de la începutul lunii septembrie, prin scrisori de poziție, atât către ministerul de resort, cât și către Guvernul României.
Reiterăm că furnizorii de input-uri sunt parte din același ecosistem cu fermierii din România, traversând același context dificil prin care trece agricultura, fermierii și întreaga industrie conexă. Apreciem deschis modul în care Ministerul Agriculturii depune toate eforturile pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli afectați de seceta din ultimii ani, și de a găsi soluții pentru susținerea activităților agricole după decapitalizarea produsă de seceta prelungită. Considerăm că propunerea de ordonanță de urgență pentru aprobarea schemei de ajutor de stat “Creditul fermierului” este o măsură binevenită și absolut necesară pentru a asigura finanţarea fermierilor afectaţi de secetã ȋn vederea continuãrii activitãţii.
Cu toate acestea, suntem de părere că intervenția guvernului în relațiile comerciale antamate între furnizori – distribuitori – fermieri, propusă de Proiect, în sensul suspendării rambursării creditului comercial, amendării componentelor acestuia și a interzicerii măsurilor de recuperare, executare silită asupra creanțelor acumulate, dincolo de faptul că ridică unele semne de întrebare de ordin constituțional și legal, va afecta, pe termen mediu şi lung, întregul sector agricol, incluzând aici nu doar furnizorii și distribuitorii, ci și fermierii, mai ales producătorii agricoli mici și mijlocii.
Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania (AIPROM) și Alianța Industriei Semințelor din Romania (AISR), în numele membrilor săi care asigură aproape 85% din consumul de produse de protecție a plantelor în România, respectiv aproximativ 80% din consumul de semințe de uz agricol în România, transmit public, așa cum am transmis și către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, că nu pot fi de acord cu prevederile Articolului 6, punctul 2, din Proiect, date fiind consecințele negative asupra sectorului agricol, competitivității și modernizării acestuia.
Ca reprezentanți ai furnizorilor de inputuri, atragem atenția că, în continuare, ultima formă propusă a proiectului de Ordonanță de Urgență a Guvernului nu rezolvă problema de fond la care încearcă să răspundă: lipsa lichidității fermierilor, viabilitatea lor economică și menținerea încrederii în ecosistemul agribusiness-ului românesc. Dimpotrivă, ar putea avea repercusiuni majore pentru furnizorii de inputuri, primii din lanțul valoric furnizori – distribuitori – fermieri, prin plasarea costurilor pe umerii furnizorilor de input-uri agricole, ca urmare a intervenției asupra termenilor comerciali liber agreați de furnizori cu distribuitorii lor.
Furnizorii de inputuri, prin acordarea de termene de plată foarte lungi, cele mai lungi în comparație cu alte piețe mature, de până la 365 de zile, au permis fermierilor accesul la achiziționarea de tehnologii și produse necesare pentru înființarea și protejarea culturilor. Valoarea estimată a pieței input-urilor de produse de protecția plantelor și semințe însumează aproximativ 7 miliarde de lei. Furnizorii de inputuri au contractat împrumuturi și trebuie la rândul lor să plătească furnizorii pentru materii prime, în contextul în care, prin natura și modelul de business din România, furnizorii de inputuri își încasează creanțele comerciale la termene de plată foarte mari, ceea ce “finanțează” de facto agricultura și fermierii.
Cele două industrii nu au capacitatea să continue să opereze pentru o perioadă atât de lungă fără certitudinea veniturilor pe care să le reinvestească în cea mai mare parte în pregătirea unui nou an agricol, și fără certitudinea că pot recupera creanțele comerciale folosind mijloacele permise de lege. Din banii încasați anual, companiile furnizoare de inputuri își finanțează mai departe activitatea de producție sau de aprovizionare cu materii prime, își achită impozitele și contribuțiile către bugetul de stat, își plătesc salariații, care reprezintă un procent important având în vedere dimensiunea acestor industrii.
Agricultura din România s-a dezvoltat în ultimele două decenii cu ajutorul tehnologiilor aduse pe piață și puse la dispoziția fermierilor de către companiile furnizoare de input-uri. Membrii AIPROM și AISR au fost și vor rămâne parteneri de încredere în lanțul valoric. Aceștia au construit și contribuie în mod esențial la modernizarea și îmbunătățirea competitivității sectorului agricol din România.
La acest moment, nu avem o estimare cu privire la ponderea din cifra de afaceri, la nivelul fiecărei industrii, ce ar putea fi afectată din cauza deciziei de suspendare a rambursării creditului comercial, a componentelor acestuia și a interzicerii măsurilor de recuperare, executare silită asupra creanțelor acumulate, ceea ce face dificilă bugetarea noului an agricol, fapt ce poate afecta abilitatea de a contracta credite și afecta viabilitatea financiară a membrilor celor două asociații profesionale. Acest lucru ar putea avea, pe viitor, un efect de bumerang asupra fermierilor prin acordarea mai dificilă a creditului comercial, în funcție de strategia comercială individuală a fiecărui membru.
Având în vedere modelul de desfășurare a activităților comerciale în România, – “finanțare” de facto a agriculturii și fermierilor -, a incertitudinii magnitudinii impactului financiar asupra industriilor noastre, a asigurării suficienței fondurilor bugetare care vor putea fi accesate de fermieri pentru a crea lichiditate în piață și înlătura efectele fenomenului de secetă, considerăm că adoptarea Proiectului de Ordonanță, în forma actuală, va avea un impact negativ asupra sectorului agricol din România. Acesta va submina încrederea investitorilor străini și locali în piața românească, afectând competitivitatea agriculturii locale, iar transferul întregii poveri financiare de la fermieri către furnizorii de inputuri nu este numai nesustenabilã și periculoasă, ci și discriminatorie.
Reprezentanții celor două asociații profesionale au participat la consultările de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar reamintim că orice decizii care au legătură cu politicile comerciale nu pot fi luate în cadrul asociativ, fiecare companie membră având propria strategie comercială”.
