Lorand Țăpuc, fermier: E criză de forță de muncă în fermele de animale, impozitele pe salarii sunt prea mari!
Angelica Lefter -
Se caută forță de muncă ce poate să activeze în zootehnie. Posturile libere în fermele românești, dar și din cele europene sunt din ce în ce mai greu de ocupat. Asta nu pentru că cerințele sunt foarte greu de atins, ci pur și simplu pentru că nu se mai găsesc oameni dispuși să lucreze în zootehnie.
Dacă în Marea Britanie, o analiză recentă a evidențiat că deja se închid ferme de animale din cauza lipsei forței de muncă, nici în România situația nu este foarte mulțumitoare, mai ales dacă vorbim despre exploatațiile de la munte, aflate de cele mai multe ori la distanțe mari de orașe. În plus, aici, trebuie să ai niște cunoștințe aparte de montanologie, iar oieritul este o ramură ce necesită multă atenție din partea lucrătorilor.
Lorand Țăpuc este un tânăr doctorand și inginer montanolog ce luptă pentru conservarea pajiștilor și a raselor vechi autohtone. El deține o fermă zootehnică în județul Harghita, la aproape 1.000 de metri altitudine, cu 1.200 de oi Țigăi Ruginii, 35 de vaci de lapte din rasa Brună de Carpați și aproape 200 de porci din rasa Bazna, crescuți în sistem superextensiv, adică sunt utilizate foarte mult pășunile în creșterea animalelor.
Citiți și: Ministrul Muncii: Lipsa forţei de muncă este un obstacol în activitatea multor angajatori
Fermierul a spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, că deși are nevoie de angajați, aceștia sunt din ce în ce mai greu de găsit. Mai mult, un fermier care trebuie să plătească salarii, dacă lucrează cu contract, virează foarte mulți bani către impozite, ceea ce practic îl descurajează.
”Avem angajați cu carte de muncă. În continuare avem nevoie de personal, este o lipsă acută de personal. Dar nu vreau să spun că este greu, haideți să ne concentrăm pe soluții. Ar trebui cumva, și tendința este de a legaliza și formele acestea de activități din agricultură, dar e greu pentru că tuturor le place să lucreze în zona neagră sau gri, nimănui nu-i place să lucreze legal cu formă juridică clară, cu carte de muncă, din cauza taxelor și impozitelor mari. Statul ar trebui să facă puțin mai atractivă forma de lucru pentru muncitorii care vor să vină să lucreze în ferme, impozitarea să fie mai mică, acum este de peste 45%. Este foarte greu să dai un salariu de mare la un muncitor în aceste condiții de impozitare”, a menționat Lorand Țăpuc.
Citiți și: Eurostat: România, printre țările UE cu cea mai mare creștere a costului forței de muncă
Salariul oferit: 3.000 de lei net pentru un lucrător în ferma de munte
Muncitorii din străinătate care vin din țări precum Nepal sau Sri Lanka sunt, de cele mai multe ori, fără experiență, ori în zona montană, este musai să vii cu un bagaj de cunoștințe acumulate prin practică, a explicat inginerul Lorand Țăpuc.
”Multe ferme folosesc forță de muncă din extern, nu este și cazul meu. Cu toate că ei vin și spun că sunt calificați, nu sunt. Ei vin, dar nici nu prea stau mult, ar trebui să dăm o șansă și cetățenilor din România. Statul ar trebui să facă o excepție, să revenim puțin la impozitul acela de 10% și diferența să meargă în mână salariul către omul angajat. Mie îmi trebuie un angajat și un mecanic pe parcul de utilaje, și un îngrijitor la animale. Și angajații sunt mulți cu cerințe mari, cu salarii mari, dar salariul mare cere și un om bun și unul mai puțin bun, eu trebuie să văd că îmi aduce un plus în fermă. Eu sunt dispus să dau un salariu net de 3.000 de lei pentru că eu nu vin din cultura mare. Activitatea noastră este mai mică. În zona montană ar trebui activitatea subvenționată altfel, calculată altfel. Totul este relativ și ține de multe aspecte. Noi producem lactate și nu putem avea salarii așa mari precum cum îi aud pe colegii de la câmpie că dau salarii de 6.000-7.000 de lei”, a menționat fermierul harghitean pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Fermierul Lorand Țăpuc a vorbit și despre situația critică a fermelelor din Marea Britanie care riscă să se desființeze. Țăpuc amintește că acești crescători de animale nu mai primesc subvenții de la Uniunea Europeană, așa cum se întâmpla când erau membri cu drepturi depline, însă discrepanțele mari se întâmplă între fermele din alte state UE și cele din România, mai ales dacă vorbim de cele defavorizate. Mai mult, fermierul a subliniat că ar trebui să se pună accent pe sprijinirea tinerilor oieri din zona de munte, pentru că ciobănitul specific acestei zone este pe cale de dispariție, nemaiavând cine să vină cu experiența obținută în familie.
