Reformă bugetară în UE. Bugetul agricol, propus să fie eliminat
Violina Gorcinschi -
Schimbări majore la politica bugetară UE. Ursula von der Leyen ar avea o propunere de modificare a modului de distribuire a fondurilor UE, în sensul centralizării acestora, urmând ca guvernele statelor să decidă cum le alocă și în ce domenii. Astfel, bugetul agricol ar putea dispărea, fiind „înghițit” de unul unic.
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, vrea să centralizeze sistemul de alocare a fondurilor din bugete în perioada 2028-2034. Aceasta ar duce la anularea finanțării proiectelor de politică de coeziune, care ar afecta atât statele membre ale Europei de Est și de Sud-Est, cât și viitoarele state membre – Ucraina, Moldova, dar și pe cele din Balcanii de Vest. Sectorul agricol ar fi, de asemenea, amenințat de această schimbare, din moment ce bugetul pentru agricultură este unul dintre cele mai mari, cu 41,6 miliarde de euro doar în anul curent.
Noul sistem urmează să fie introdus odată cu următorul Cadru Financiar Multianual din 2028, iar von der Leyen este optimistă că această schimbare va duce la o gestionare mai eficientă a resurselor, potrivit Agrarheute.
Propunerea președintelui CE. Bugetul agricol ar putea dispărea
Ajutoarele agricole ar fi transferate în viitor statelor membre împreună cu majoritatea bugetului UE ca o subvenție la bugetele naționale, urmând exemplul fondului de redresare în urma pandemiei de Coronavirus. Pentru ca cele 27 de state membre să aibă acces la bani, ar trebui mai întâi să prezinte Comisiei planuri naționale în care să descrie măsuri și obiective politice.
Banii vor fi eliberați doar dacă Comisia va fi de acord cu planificarea. Acest principiu al planificării naționale și al acordului de obiective de succes măsurabile a fost deja aplicat în Politica Agricolă a UE cu planurile strategice naționale încă de la ultima reformă agricolă.
Citește și: Vești bune de la Bruxelles: Fermierii vor primi mai mulți bani!
Pe lângă bugetele naționale, ar trebui să existe doar trei fonduri UE pentru competitivitate, politică externă și administrație. Toți banii pentru cercetare și inovare, digital, investiții și apărare ar intra în fondul de competitivitate.
Reforma bugetară UE, cu riscuri majore pentru România
Potrivit unui document obținut de publicația poloneză Rzeczpospolita, propunerea lui von der Leyen aduce cu ea schimbări drastice în structura fondurilor europene, eliminând cele 530 programe operaționale în curs, dintre care 398 sunt pentru politica de coeziune. În locul lor, președintele CE vrea să introducă doar 27 de programe operaționale naționale, unul pentru fiecare stat. Fiecare program va gestiona toate cheltuielile care au fost, până acum, alocate coeziunii și politicii agricole, inclusiv subvenții pentru fermieri. În acest fel, fondurile vor fi distribuite la nivel central, iar guvernele naționale vor avea mai mare control asupra alocării acestora. Motivarea acestei măsuri este prin cuvintele „simplificare” și „flexibilitate”. Simplificarea implică reducerea numărului de programe, care vor fi gestionate la nivel național, în timp ce flexibilitatea se referă la introducerea unei „evaluări anuale” a bugetului multianual. Această evaluare ar permite redistribuirea fondurilor în alte sectoare în caz de nevoie, a relatat ziarul Bursa.
Propunerea lui von der Leyen este dur criticată de unele state membre care consideră că acest plan ar duce la eliminarea politicilor UE regionale. Potrivit unei surse, reprezentanții acestor state indică faptul că, în mod tradițional, politica de coeziune avea rolul de a reduce diferențele economice și sociale între regiunile bogate și mai sărace ale UE, că fondurile structurale era distribuite conform nevoilor și specificității regiunilor și că autoritățile erau implicate în planificarea și executarea procesului. Acum, însă, aceste principii sunt în pericol din cauza propunerii de centralizare de la Bruxelles.
Citește și: Ajutor pentru fermele afectate de inundații: 10 miliarde de euro de la Comisia Europeană
Experții consultați de publicația poloneză au sugerat că, în cazul punerii în aplicare a acestui plan, guvernele naționale ar avea puterea de decizie în ceea ce privește modul de distribuire a fondurilor, ceea ce ar putea duce la folosirea acestora pentru scopuri politice. De exemplu, dacă un guvern central este alcătuit din membrii unui anumit partid, ar putea decide să aloce fondurile numai regiunilor loiale din punct de vedere politic acelui partid. Acesta ar fi doar unul dintre minusurile propunerii.
Deși multe țări pot saluta această propunere de centralizare, din perspectiva unei mai bune gestionări a fondurilor la nivel național, regiunile europene și țările cu o structură regională puternică, precum Polonia, Germania, România și Belgia, se opun vehement acestor schimbări.
Momentan, Comisia UE nu a făcut publice prea multe lucruri despre acest plan, fiind catalogate drept „considerații politice”. Anul viitor, însă, UE ar trebui să prezinte propunerea pentru Cadrul Financiar Multianual 2028-2034. Urmează să se stabilească poziția țărilor UE în ceea ce privește această propunere.
