Fertilizarea cu gunoi de grajd – reguli APIA. Perioade și tabel cantități în funcție de tipul gunoiului
Roxana Dobre -
Canitatea maximă de gunoi de grajd pe care o pot aplica fermierii care obțin subvenții de la APIA pe terenurile agricole. Regulile privind fertilizarea suprafețelor declarate la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură sunt clare atât privind cantitatea maximă de fertilizanți, cât și privind perioadele în care se pot aplica îngrășăminte organice sau chimice. Cum în această perioadă, fermierii aplică pe câmpuri gunoiul de grajd, ne-am gândit că este util un articol care prezintă aspectele de reglementare ale acestei lucrări în accepțiunea APIA.
În acest articol:
Fertilizarea terenurilor agricole cu gunoi de grajd trebuie să respecte în primul rând Ghidul Fermierului prinvind condiționalitatea pentru plățile directe din acest an, cu obligativitatea SMR 2 Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.
Depozitarea gunoiului de grajd în câmp, pe terenurile ce vor fi fetilizate
Fermierii care fertilizează terenurile cu gunoi de grajd trebuie să știe că pot depozita, temporar, acest fertilizant direct în câmp, cu anumite condiții. Astfel, depozitarea în câmp deschis a gunoiului de grajd şi/sau a compostului trebuie evitată pe cât posibil, deoarece sporeşte riscul de pierdere a nutrienţilor prin scurgere la suprafaţă, infiltrare şi volatilizare, diminuându-se astfel calităţile de fertilitate şi sporind riscul de poluare.
Orice depozitare în câmp presupune totuşi respectarea unor condiţii minime prin care să se evite scurgerea nutrienţilor în sol sau, mai grav, direct în resurse de apă. Gunoiul de grajd poate fi depozitat temporar în câmp după verificarea faptului că nu există un risc de poluare a cursurilor de apă sau drenurilor din câmp, respectând cumulativ următoarele cerinţe:
− fermierul care depozitează în câmp nu deţine mai mult de 8 UVM;
− gunoiul de grajd se va depozita numai pe terenul pe care va fi împrăştiat, pe terenul aflat în utilizare de către beneficiar;
− cantitatea de gunoi depozitată nu poate depăşi cantitatea totală de gunoi de grajd care poate fi aplicată pe întreaga suprafaţă a terenului (maximum 170 kg N/ha/an);
− gunoiul de grajd nu poate fi depozitat în grămezi temporare mai mult de 180 de zile şi nici mai târziu de momentul începerii perioadei de interdicţie (se va împrăştia înainte de începerea perioadei de interdicţie);
− depozitele temporare de gunoi de grajd vor fi amplasate în fiecare an în locaţii diferite.
La baza depozitului temporar de gunoi de grajd trebuie să fie amplasată o folie de plastic impermeabilă peste care se poate pune un strat de paie sau alte materii organice, iar la limita depozitului, situată la baza pantei terenului, se amplasează un strat de paie.
Acoperirea/încorporarea gunoiului care provine de la păsări trebuie realizată în cel mult 24 de ore după amenajarea depozitului. Realizarea grămezilor temporare de gunoi pe terenuri inundabile este interzisă!
Perioadele în care nu se poate aplica gunoi de grajd pe terenuri
Odată ce aveți gunoiul în câmp, puteți trece la treabă. Astfel, trebuie avute în vedere perioadele în care nu este permisă aplicarea îngrășămintelor. Fie că este vorba despre gunoi natural sau de fertilizanți chimici, perioadele în care se pot face lucrări sunt identice și diferă în funcție de relieful zonei lucrate, astfel:
Cantitatea maximă de azot din gunoi de grajd este reglementată. Astfel, cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşăminte organice nu poate depăşi 170 kg N/ha/an.
Îngrăşămintele organice se aplică cât mai devreme posibil, în afara perioadei de interdicţie, dar în perioada de creştere a culturilor, pentru a maximiza preluarea nutrienţilor de culturi şi a minimiza riscul poluării.
În fiecare an, cel puţin jumătate din cantitatea de gunoi stocată în timpul iernii, trebuie împrăştiată până la data de 1 iulie, iar restul până înainte de începerea perioadei de interdicţie, în cazul în care pe terenul respectiv se înfiinţează o cultură de toamnă.
În perioadele definite ca”perioade de interdicţie”, este interzisă aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenurile agricole.
În timpul administrării, trebuie evitată fertilizarea pe porţiunile de teren aflate în imediata apropiere a canalelor, a cursurilor de apă sau a altor surse de apă, să se aibă în vedere condiţiile meteorologice (absenţa precipitaţiilor în momentul aplicării) şi starea de umiditate a solului (solul uscat diminuează scurgerea de apă) și în cazul aplicării îngrăşămintelor organice naturale lichide şi semilichide la suprafaţa solului, se va evita împrăştierea pe timp cu vânt, cu soare puternic, în timpul ploilor.
La fertilizarea cu gunoi sunt interzise:
− descărcarea sau depozitarea gunoiului în apropierea surselor de apă;
− golirea sau spălarea buncărelor şi a utilajelor de administrare a îngrăşămintelor de orice fel în apele de
suprafaţă sau în apropierea lor.
În timpul administrării îngrăşămintelor organice naturale lichide şi semilichide, se vor adopta bunele practici în scopul evitării trecerii acestora în sursele de apă, după cum urmează:
− se vor avea în vedere condiţiile meteorologice şi starea solului;
− în cazul aplicării la suprafaţa solului, se va evita împrăştierea pe timp cu vânt, cu soare puternic, în timpul ploilor.
− trebuie evitată orice descărcare accidentală sau intenţionată a îngrăşămintelor organice lichide şi semilichide din rezervorul sau cisterna utilajului de administrare, în apropierea oricărei surse de apă sau direct în aceasta (rezervorul sau cisterna să fie protejate sau construite din materiale anticorozive);
− nu se vor efectua reparaţii sau alte operaţii, în afara celor tehnologice, dacă utilajul este încărcat parţial sau total.
Pe soluri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă este interzisă aplicarea îngrăşămintelor!
Fertilizarea cu gunoi de grajd – cantitatea maximă permisă la APIA
Astfel, de reținut că fermierii care fac fertilizări nu trebuie să depăşească 170 kilograme azot substanţă activă la hectar, conform regulilor pentru subvenții prevăzute în Ghidul fermierului privind condiționalitatea valabil pentru anul 2024.
Citiți și: Lista culturilor fixatoare de azot pentru subvenția APIA
− cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşăminte organice nu poate depăşi 170 kg N/ha/an;
− cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşăminte chimice, în cazul în care nu se execută studii agrochimice, nu poate depăşi:
(ii) 100 kg N substanţă activă/ha/an pentru vii, livezi şi alte culturi permanente;
(iii) 80 kg N substanţă activă/ha/an pentru pajişti permanente.
Fermierii care optează pentru această soluţie trebuie să întocmească un plan de fertilizare simplificat, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la Programul de acţiune, prezentat mai jos:
Pentru fiecare parcelă agricolă, se completează un rând.
1 – Se trece nr. blocului fizic
2 – Se trece nr. parcelei
3 – Se trece suprafaţa parcelei în hectar
4 – Se trece tipul culturii
5 – Se trece nr. kg azot substanţă activă (s.a.) la hectar
6 – Ex: gunoi proaspăt GP/gunoi fermentat GF/mraniţă M
7 – Tone pe hectar aplicate
8 – Se trece cantitatea de azot substanţă activă (s.a.) în kg la hectar, conform tabelului. Nu depăşiţi 170 kg azot substanţă activă la hectar!
9 – Se trece tipul de îngrăşământ, conform specificaţiilor producătorului
10 – Se trece numărul de tone de îngrăşământ aplicate
11 – Se trece cantitatea de azot substanţă activă, conform instrucţiunilor producătorului
12 – Data aplicării îngrăşământului. Atenţie, este interzisă împrăştierea îngrăşămintelor în perioada de interdicţie
13 – Se trece suma coloanelor 8 + 11.
În cazul în care planul de fertilizare se bazează pe studii agrochimice, se aplică cantitatea de azot rezultată prin calcul în funcţie de producţia planificată şi gradul de aprovizionare a solului cu azot, cu condiţia ca îngrăşămintele organice (dacă sunt utilizate) să nu depăşească 170 kg N/ha/an. Presiunea nutrienţilor la nivelul exploataţiei agricole se calculează pe baza datelor privind cantitatea de azot (kg N/cap animal/an) din gunoiul de grajd produs în fermă (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd şi depozitele de stocare), prevăzute în tabelul 4 din Programul de acţiune, adunată cu cea corespunzătoare unor intrări de îngrăşăminte organice din alte ferme, raportat la suprafaţa de teren pe care se aplică îngrăşămintele organice. Valoarea rezultată trebuie să fie mai mică decât limita maximă de aplicare a îngrăşămintelor organice pe terenul agricol (170 kg N/ha/an).
Pentru realizarea unui plan de fertilizare, la nivelul unei exploataţii agricole în care se utilizează îngrăşăminte organice provenite de la animale este deosebit de importantă evaluarea cantităţii de nutrienţi din gunoiul de grajd produs la nivelul fermei.
Cantitatea de nutrienţi din gunoiul de grajd produs într-o exploataţie agricolă depinde de următorii factori:
− numărul, specia şi structura animalelor;
− sistemele de hrănire şi furajare,
− sistemul de stocare şi gestionare a gunoiului de grajd,
− volumul de apă uzată produsă în exploataţie,
− cantitatea de apă de precipitaţii care pătrunde în facilităţile de depozitare a gunoiului,
− cantitatea de paie utilizate pentru aşternutul animalelor etc.
Se recomandă măsurarea conţinutului de nutrienţi din gunoiul de grajd produs în fermă care urmează a fi aplicat pe terenurile agricole. În cazul în care nu se efectuează măsurători ale conţinutului de nutrienţi din gunoiul din fermă, valorile acestora pot fi evaluate pe baza unor coeficienţi medii stabiliţi prin metodologii bazate pe generalizarea datelor experimentale obţinute în condiţii controlate.
Valorile medii ale cantităţii de azot (kg N/cap animal/an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd şi depozitele de stocare), care în lipsa măsurătorilor directe ale conţinutului de nutrienţi din gunoiul de grajd pot fi folosite pentru evaluarea cantităţii de azot care se aplică pe terenul agricol prin gunoiul de grajd produs în fermă sunt prezentate în tabelul 4 din Programul de acțiune.
În cazul în care cantitatea de azot din îngrăşămintele organice de origine animală produse în fermă este mai mare decât cea corespunzatoare limitei maxime de aplicare a îngrăşămintelor organice pe terenul agricol, cantitatea excedentară (surplusul) se livrează către o altă fermă care are capacitatea de utilizare, fară a depăşi limita maximă admisă.
În vederea ţinerii sub control a epizootiilor şi a posibilităţii de monitorizare a contaminării solului şi sistemului acvatic cu substanţe farmaceutice de uz veterinar, importul/exportul de îngrăşăminte organice se poate realiza doar în limita a 50 km faţă de locul de producere al acestora. Se aplică excepţie gunoiului de grajd provenit din ferme neafectate de epizootie şi care, fie provine din agricultura ecologică, fie se poate dovedi că nu conţine substanţe farmaceutice de uz veterinar peste limite admise
Pentru exploataţiile care practică agricultura în sistem irigat și pentru cele care utilizează o cantitate mai mare de azot din îngrăsăminte chimice decât cea prevăzută la lit. c) pct. (i), (ii) și (iii) este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice pentru terenurile în cauză. În cazul în care planul de fertilizare se bazează pe studii agrochimice, se aplică cantitatea de azot rezultată prin calcul în funcţie de producția planificată şi gradul de aprovizionare a solului cu azot, cu condiția ca îngrăşămintele organice (dacă sunt utilizate) să nu depășească 170 kg N/ha/an.
