Marian Șamit: ”Porumbul la irigat este cultura cea mai rentabilă dintr-o fermă”
Roxana Dobre -
Irigațiile au salvat în acest an cultura de porumb, cea care a fost puternic afectată în fermele care nu au investit în udarea plantelor. În exploatația lui Marian Șamit, fermier din județul Scânteia, Ialomița și vicepreședinte al Asociației Forța Fermierilor, care lucrează circa 600 de hectare de teren agricol, dintre care 400 de hectare la irigat.
Cultura de porumb a adus profit în ferma lui Marian Șamit într-un an agricol în care această cultură a fost puternic afectată de lipsa apei. Investiția în irigații, care acoperă complet cele 200 de hectare care sunt ocupate cu porumb, au adus și producții pe măsură de 10 tone/ha la sistemul de irigat liniar și 13 – 13,5 tone/ha pentru cel prin picurare, a spus fermierul cadrul ediției de marți, 26 noiembrie, a emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, o coproducție Agrointeligența – AGROINTEL.RO și TVR.
Fermierul din județul Ialomița a explicat ce tip de sistem de irigații a ales în exploatația sa care este ocupată pe 200 de hectare cu porumb, cultură puternic afectată de secetă în anul 2024.
”Noi cel mai mult la sistemul de irigat mergem pe sistemul liniar, cu pivoți și picurare la porumb. Investiția este într-adevăr mai mare, dar spre exemplu și producțiile au fost mai mari, adică la sistemul de irigat liniar am scos 10 tone de porumb la hectar, din cauză la ceea ce s-a întâmplat în iulie când nu prea am avut apă. Și la picurare ne-am dus undeva la 13 – 13,5 tone/ha. Producțiile sunt mai mici comparativ cu anul trecut cam cu 15-20%. Și cred că este primul an în care îl simțim foarte greu din cauza prețurilor mici de vânzare și mari de achiziție a inputurilor și deja este al treilea an în care ne confruntăm cu seceta aceasta cumplită”, a spus Marian Șamit pentru emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1.
Fermierul ialomițean a explicat și care sunt diferențele între sistemele de irigat utilizate în ferma sa. ”La sistemele liniare, apa a curs de pe plantă. La căldurile care au fost, noi am evitat să irigăm ziua la temperaturi mai mari și irigam doar noaptea. Dar am avut și situații în care a trebuit să irigăm pentru că necesarul de apă era foarte mare, mai ales în perioada când nu au fost ploi, și atunci am riscat și am aplicat dar s-a văzut diferența. La irigarea prin picurare, care se aplică la rădăcina plantei, este cumva mai simplu pentru că planta își ia câtă apă îi trebuie”, a mai punctat fermierul.
Citiți și: Agronom din Ucraina: Profit din cultura de porumb, numai la peste 5-6 t/ha
Marian Șamit a dezvăluit și care sunt investițiile care se fac în fiecare an pentru funcționarea sistemului de irigat prin picurare, cel care i-a adus în acest an cea mai mare producție la cultura de porumb.
”Investiția se ridică undeva la 3.500 de lei pe hectar, iar în fiecare an se mai investesc undeva la 1.500 până în 2.000 de lei pentru furtunul de picurare pe care trebuie să îi iei. Dar din plusul de producție se acoperă investiția”, a spus fermierul care a apreciat că ”porumbul la irigat este cultura cea mai rentabilă dintr-o fermă”.
”La neirigat, mulți fermieri au cam renunțat la cultura de porumb și se îndreaptă spre păioase în condițiile în care și prețul semințelor a crescut. Acum 7-8 ani când prețul grâului și al porumbului era la același nivel ca anul acesta, adică 800-900 de lei pe tonă, un sac de sămânță de grâu era undeva la 400 de lei iar pentru floarea-soarelui erau 500-550. Acum au ajuns 1.200-1.300 chiar 1.400 de lei un sac. Iar, repet, prețurile cerealelor sunt la fel”, a mai declarat fermierul.
Marian Șamit a subliniat că în noul an agricol, în ferma sa se va merge pe cultura de porumb pe o suprafața de 40% din suprafața totală a fermei. ”Rămâne cultura principală și care este irigată sută la sută. Tehnologia o facem de la an la an în funcție de vreme și climă și alegem hribrizii care ne ajută să facem producție cu ei. De regulă, la porumbul irigat putem hibrizi tardivi și semi-tardivi care sunt mai productivi chiar dacă se recoltează după 15-20 octombrie dar producțiile sunt mult mai mari comparativ cu cei timpurii și semitimpurii. La fertilizarea de bază mergem din toamnă cu îngrășăminte complexe DAP și după aceea la semănat și în vegetație dăm inclusiv prin apă cu foliare”, a dezvăluit fermierul.
