• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ion Olteanu: În no-till, culturile nu sunt cele mai frumoase, dar arată mai bine la cheltuieli

    Roxana Dobre -

    Bilanțul tehnologiei fără plug în ferma lui Ionuț Olteanu. Administratorul societăţii Agromad Crops a făcut în emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1 o radiografie a avantajelor și a dezavantajelor aduse în ferma sa de tehnologia no-till, la patru ani de când a decis să treacă la această formă de agricultură.

    Fermierul Ionuț Olteanu, fondatorul fermelor Agromad Crops și Prim-vicepreședinte al Asociației Forța Fermierilor, a explicat miercuri, 4 decembrie, în emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1, o coproducție Agrointeligența – AGROINTEL.RO și TVR, ce avantaje a adus tehnologia no-till în ferma sa dar și care sunt minusurile acestui tip de agricultură.

    Citiți și: Fermierul Ion Olteanu – producții mai mari în no-till decât în minimum-till, cu costuri mai reduse

    Ionuț Olteanu a utilizat prima dată no-till acum 16 ani

    Experiența fermierului Ionuț Olteanu cu tehnologia no-till a început prima dată acum în urmă cu 16 ani când a semănat direct pe 80 de hectare floarea-soarelui, după cum a povestit agricultorul pentru Agrostrategia.

    ”N-am învățat nimic din lucrul acela, pentru că am semănat direct floarea-soarelui și am obținut o producție de 1,7 tone/ha cu cheltuieli extrem de reduse și cu un profit foarte bun. Dar erau anii de glorie, era rușinos să faci 1,7 tone/ha pentru că vecinul făcea 3,3 tone/ha și atunci încerci și tu să nu te lași mai prejos. Dacă aveam un minim necesar de cunoștințe economice și făceam un calcul, cu puțină atenție vedeam încă de pe atunci că există un potențial imens în partea aceasta a sistemului no-till. Dar atunci toată lumea se uita la venituri pentru că exista acea nebunie în ferme ca toată lumea să se dezvolte. (…) Deci tehnologia no-till România este o chestie venită pentru că am fost nevoiți de secetă, de lipsa de precipitații dar tehnologia este veche se practică de 40 de ani, 45 de ani în Statele Unite, în Australia, în zonele unde nu plouă”, a dezvăluit fermierul despre începuturile experienței sale cu tehnologia no-till.

    Citiți și: Ionuț Olteanu – fermierul de top care înverzește România

    Rapiță în no-till versus rapiță semănată după Tiger. Starea culturilor în jurul datei de 20 noiembrie

    Semănătoarea no-till comandată în pandemie a venit după un an

    Tehnologia ”abandonată” acum 16 ani și-a făcut din nou loc în ferma lui Ionuț Olteanu în anul 2000, când factorul declanșator a fost seceta care afecta culturile și distrugea solul.

    ”Acum patru ani, când veneam deja după un an 2018 care a fost extrem de secetos, a trebuit să luăm o decizie radicală. Și am început să ne informăm, să învățăm, să facem vizite fie în Bulgaria, fie în sudul Franței, fie în fermele românești care practică tehnologia no-till. Am început să învăț, am început să studiez, am început să caut semănători, că nu găseam – pandemia a adâncit și mai mult aceste blocaje. Chiar îmi amintesc că am comandat utilajul și am așteptat un an de zile să vină”, a mai spus fermierul în emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1.

    Ion Olteanu  a mai punctat că trecerea la no-till nu se referă doar la utilaje și sol, ci și la operatorii care lucrează pe noile utilaje, iar culturile cultivate în acest sistem nu sunt la fel de spectaculoase și de uniforme ca în sistemul clasic de cultură. ”Este o schimbare. Mergi pe câmp și când vezi la vecini cum arată culturile iar la tine grâul nu este foarte uniform, foarte arătos, îți este rușine. La no-till se mai întâmplă să mai ai câte un bob lipsă, să fie mai neuniform. Estetic nu sunt cele mai frumoase culturi, arată mai rău aș putea spune, dar arată mai bine la cheltuieli”, a explicat Olteanu.

    Fermierul a explicat și de unde se fac principalele economii la culturile înființate în sistem no-till. ”Avem în primul diferența de 20-30-40 litri (de motorină -n.r.) economisiți, în funcție de sistem. Că dacă ai arătură, ai 20 de litri, dacă mai bagi un dics mai ai 10-15, dacă mai bagi încă o pregătire, încât 10-15 litri, deci ajungi la 50-60 litri pierduți. (…) Cel puțin ai 30-40% economie la motorină pentru că nu mai ai lucrările respective care erau consumatoare de combustibil, mai ales arătura și scarificarea. Mai departe ai uzura utilajelor mult redusă, deci cheltuielile cu reparațiile sunt mult mai mici”, a arătat Olteanu.

    Fondatorul Agromad Crops a precizat că în no-till și cheltuielile cu forța de muncă este mai scăzută prin numărul redus la lucrările din câmp. ”Și la tratamente este o altă abordare pentru că la no-till nu-ți mai fixezi producții de 8-9 tone/hectar la grâu, pe care nici nu mai poți să le îndeplinești în România în condițiile apei atât de puține, ci targetul este undeva la 6 tone/hectar dacă vorbim de grâu, maxim 7 tone/hectar la orz, nu-ți mai propui 8-9 tone/hectar.  Dar vorbim de producții de 5,5 tone/hectar cu cheltuieli mai mici. Iar dacă ai planificată o producție mai mică, ai și cheltuiala mai mică. În primul rând cu substanță activă la îngrășăminte, nemaidând atât azot, nu mai sensibilizezi planta, deci rezistența ei naturală la boală este mult mai bună decât atunci când îți propui producții mari iar pentru asta rebuie să faci și o fertilizare corespunzătoare. După cum se știe azotul sensibilizează planta la atacul de boli. La no-till reduci numărul de tratamente, nu mai faci trei, ca în cultură intensivă, e posibil să scapi cu un singur tratament”, a mai adus argumente fermierul.

    Ionuț Olteanu a subliniat că la culturile de păioase nu s-ar mai întoarce ”sub nicio formă” la agricultura convențională. ”Sub nicio formă nu m-aș întoarce și gândiți-vă că diferențele mele de producție au fost maxim, de 200-300 de kilograme în favoarea clasicului, în condițiile în care deficitul de apă s-a tot accentuat. Adică an de an, am avut tot mai puțină apă și tot am făcut o medie de 5,6 – 5,7 tone la hectar. Normal că nu m-aș mai întoarce, mai ales că am descoperit că ai posibilitatea să să semeni cu semănători performante, știam că viața din sol este mult îmbunătățită, că eroziunea, care este un factor din ce în ce mai prezent și în România, este mult mai ținută sub control în acest sistem, că îți apar râmele, că îți crește fertilitatea naturală a solului și alte multiple avantaje. Este o întreagă filozofie tehnologia no-till, nu este doar semănat direct”, a mai specificat fermierul, care a punctat că pentru culturi profitabile ar fi un necesar de 400 de litri de apă.

    Agrostrategia, TVR 1. Invitat: Ion Olteanu, fermier din județul Ilfov (04.12.2024)


    Te-ar mai putea interesa

    Ordin MADR: Terenurile care sunt scoase de la subvenția APIA Fermierii care pierd subvenția APIA de 42,47euro pe hectar Subvențiile care se achită fermierilor până la finalul anului

    Ultimele știri

    Prima tranșă din subvențiile-bonus achitate fermierilor. Sumele virate în conturi Cum se apropie Crăciunul, cum reapar focare de Pesta Porcină Africană! ANCPI: Cadastru gratuit finalizat în 290 de comune. Lista localităților unde lucrările sunt în desfășurare