• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cultura de cartof dulce ar putea lua locul pepenelui de Dăbuleni

    agrointeligenta.ro

    Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

    Singura unitate din ţară care a produs cartof dulce îi sfătuieşte pe fermieri să inveastească în această cultură care se pretează foarte bine la solurile nisipoase şi, potrivit specialiştilor, este foarte valoros din punct de vedere nutritiv.
    Aurelia Diaconu, directorul Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri CCDCPN Dăbuleni, a declarat pentru că în urma rezultatelor de cercetare pe care staţiunea le-a obţinut din 2012, când a început cultivarea cartofului dulce, cercetătorii de aici au conturat o tehnologie de cultivare a acestei plante, care pe viitor va trebui perfecţionată.

    ”CCDCPN, începând din 2012, în cadrul unui Protocol de cooperare bilaterală între Universitatea Naţională Kyungpook (KNU) din Coreea de Sud şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice ‘Gheorghe Ionescu Sişeşti’ Bucureşti, a iniţiat cercetări la cultura de cartof dulce (Ipomea batatas) privind comportarea unor soiuri coreene în condiţiile solurilor nisipoase irigate. În zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei, soiurile de cartof dulce de origine coreană Pum, Hwang, Pumpkin şi Chestnut s-au adaptat bine condiţiilor de climă şi sol, comportându-se ca o plantă anuală. În urma rezultatelor de cercetare obţinute la CCDCPN Dăbuleni se poate contura în momentul de faţă o tehnologie de cultivare, care pe viitor va trebui perfecţionată, în special sub aspectul combaterii buruienilor, a tehnologiei de transplantare a lăstarilor în câmp şi a tehnologiei de recoltare, păstrare şi valorificare a producţiei”, a spus Aurelia Diaconu.

    Staţiunea Dăbuleni a extins anul trecut cultura de cartof dulce, obţinând producţii importante pe nisipuri – zona care îi place foarte mult cartofului dulce, iubitor de căldură, iar solurile nisipoase îi permit o bună dezvoltare.

    ”Am avut tuberculi şi de 2,4 kg, cu producţie de peste 30 tone/ha destul de uşor de obţinut. Această specie ar putea deveni una de nişă. În prezent, Centrul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, judeţul Dolj este singura unitate din ţară care a produs cartof dulce. Deoarece această cultură se pretează foarte bine la condiţiile din zona noastră vom continua extinderea acesteia. Cartoful dulce obţinut pe solurile nisipoase din sudul Olteniei se încadrează în indicii de calitate pentru această specie, iar nivelul cantitativ şi calitativ al producţiei asigură şi eficienţa economică. Este foarte important ca acest produs foarte valoros din punct de vedere nutritiv să fie cunoscut consumatorilor din România”, a mai spus directorul CCDCPN Dăbuleni.

    Batatul (Ipomea batatas), supranumit şi cartoful dulce, este de origine din America de Sud şi se cultivă pe suprafeţe întinse în China, India, Japonia, în partea de sud-est a Asiei şi în Africa. De asemenea, se cultivă şi în sudul Rusiei, S.U.A., America de Sud şi chiar în zonele mediteraneene ale Europei. Aceasta plantă înlocuieşte complet cartoful în regiunile subtropicale şi tropicale.

    Sursa: Agerpres.ro



     

    Te-ar mai putea interesa

    Un fermier din Germania a renunțat la roboți și a angajat români care îngrijesc și mulg vacile Fermierii români, împinși să renunțe la pământ. Străinii iau credite din afară și acaparează noi terenuri La 29 de ani, Alex Culda face performanță cu doar 60 de oi, fără credite și fără subvenții Subvenția APIA care se va plăti în continuare fermierilor români. Decizie privind plafonarea Un nou val de ploi. ANM a anunțat care sunt județele unde cantitățile de apă ating 40 litri/mp

    Ultimele știri

    Avans APIA 2026. Sumele ce s-au plătit până acum fermierilor ca primă tranșă din subvenții Rectificarea bugetară pentru Agricultură: Bani pentru subvențiile fermierilor – asigurați! O fermă cu 600 de oi a rămas fără furaje în pragul iernii din cauza unui incendiu devastator. Apel pentru salvarea animalelor Grâul și orzul nu mai aduc profit. Fermierii ruși schimbă culturile, iar rapița devine miza principală MARS: Producțiile la culturile de vară din România bat media, dar seceta a afectat semănatul de toamnă