• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cultura de cartof dulce ar putea lua locul pepenelui de Dăbuleni

    agrointeligenta.ro

    Singura unitate din ţară care a produs cartof dulce îi sfătuieşte pe fermieri să inveastească în această cultură care se pretează foarte bine la solurile nisipoase şi, potrivit specialiştilor, este foarte valoros din punct de vedere nutritiv.
    Aurelia Diaconu, directorul Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri CCDCPN Dăbuleni, a declarat pentru că în urma rezultatelor de cercetare pe care staţiunea le-a obţinut din 2012, când a început cultivarea cartofului dulce, cercetătorii de aici au conturat o tehnologie de cultivare a acestei plante, care pe viitor va trebui perfecţionată.

    ”CCDCPN, începând din 2012, în cadrul unui Protocol de cooperare bilaterală între Universitatea Naţională Kyungpook (KNU) din Coreea de Sud şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice ‘Gheorghe Ionescu Sişeşti’ Bucureşti, a iniţiat cercetări la cultura de cartof dulce (Ipomea batatas) privind comportarea unor soiuri coreene în condiţiile solurilor nisipoase irigate. În zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei, soiurile de cartof dulce de origine coreană Pum, Hwang, Pumpkin şi Chestnut s-au adaptat bine condiţiilor de climă şi sol, comportându-se ca o plantă anuală. În urma rezultatelor de cercetare obţinute la CCDCPN Dăbuleni se poate contura în momentul de faţă o tehnologie de cultivare, care pe viitor va trebui perfecţionată, în special sub aspectul combaterii buruienilor, a tehnologiei de transplantare a lăstarilor în câmp şi a tehnologiei de recoltare, păstrare şi valorificare a producţiei”, a spus Aurelia Diaconu.

    Staţiunea Dăbuleni a extins anul trecut cultura de cartof dulce, obţinând producţii importante pe nisipuri – zona care îi place foarte mult cartofului dulce, iubitor de căldură, iar solurile nisipoase îi permit o bună dezvoltare.

    ”Am avut tuberculi şi de 2,4 kg, cu producţie de peste 30 tone/ha destul de uşor de obţinut. Această specie ar putea deveni una de nişă. În prezent, Centrul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, judeţul Dolj este singura unitate din ţară care a produs cartof dulce. Deoarece această cultură se pretează foarte bine la condiţiile din zona noastră vom continua extinderea acesteia. Cartoful dulce obţinut pe solurile nisipoase din sudul Olteniei se încadrează în indicii de calitate pentru această specie, iar nivelul cantitativ şi calitativ al producţiei asigură şi eficienţa economică. Este foarte important ca acest produs foarte valoros din punct de vedere nutritiv să fie cunoscut consumatorilor din România”, a mai spus directorul CCDCPN Dăbuleni.

    Batatul (Ipomea batatas), supranumit şi cartoful dulce, este de origine din America de Sud şi se cultivă pe suprafeţe întinse în China, India, Japonia, în partea de sud-est a Asiei şi în Africa. De asemenea, se cultivă şi în sudul Rusiei, S.U.A., America de Sud şi chiar în zonele mediteraneene ale Europei. Aceasta plantă înlocuieşte complet cartoful în regiunile subtropicale şi tropicale.

    Sursa: Agerpres.ro



     

    Te-ar mai putea interesa

    Vaci atacate de urs chiar într-o anexă gospodărească. Animalul nu a fost găsit Seceta devastează porumbul din Franța și Germania: România și Bulgaria, singurele excepții pozitive din UE Scandalos: Fermierii români – cu cerealele blocate! Toate trenurile de marfă au fost alocate grâului din Ucraina Forumul de la Neptun. Mohammad Murad, despre fermieri și retaileri: „Li se ia comision de 300%, iar profitul se exportă” Dan Corbuț: „Este cel mai secetos an de când fac agricultură. La porumb vor fi zone unde nu se va recolta nimic”

    Ultimele știri

    Virusul piticirii și îngălbenirii orzului – semnele atacului, prevenire, hibrizi cu rezistență Un fermier a declarat război păsărilor cu ajutorul unor figurine gonflabile Amenzi de 20.000 de lei pentru fermierii care nu raportează ce stocuri au în ferme Schimbare importantă la subvenția de 1.500 euro pentru micii fermieri Un deputat AUR cere Consiliului Concurenței să verifice modul în care funcționează piața cerealelor