• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cultura de cartof dulce ar putea lua locul pepenelui de Dăbuleni

    agrointeligenta.ro

    Singura unitate din ţară care a produs cartof dulce îi sfătuieşte pe fermieri să inveastească în această cultură care se pretează foarte bine la solurile nisipoase şi, potrivit specialiştilor, este foarte valoros din punct de vedere nutritiv.
    Aurelia Diaconu, directorul Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri CCDCPN Dăbuleni, a declarat pentru că în urma rezultatelor de cercetare pe care staţiunea le-a obţinut din 2012, când a început cultivarea cartofului dulce, cercetătorii de aici au conturat o tehnologie de cultivare a acestei plante, care pe viitor va trebui perfecţionată.

    ”CCDCPN, începând din 2012, în cadrul unui Protocol de cooperare bilaterală între Universitatea Naţională Kyungpook (KNU) din Coreea de Sud şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice ‘Gheorghe Ionescu Sişeşti’ Bucureşti, a iniţiat cercetări la cultura de cartof dulce (Ipomea batatas) privind comportarea unor soiuri coreene în condiţiile solurilor nisipoase irigate. În zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei, soiurile de cartof dulce de origine coreană Pum, Hwang, Pumpkin şi Chestnut s-au adaptat bine condiţiilor de climă şi sol, comportându-se ca o plantă anuală. În urma rezultatelor de cercetare obţinute la CCDCPN Dăbuleni se poate contura în momentul de faţă o tehnologie de cultivare, care pe viitor va trebui perfecţionată, în special sub aspectul combaterii buruienilor, a tehnologiei de transplantare a lăstarilor în câmp şi a tehnologiei de recoltare, păstrare şi valorificare a producţiei”, a spus Aurelia Diaconu.

    Staţiunea Dăbuleni a extins anul trecut cultura de cartof dulce, obţinând producţii importante pe nisipuri – zona care îi place foarte mult cartofului dulce, iubitor de căldură, iar solurile nisipoase îi permit o bună dezvoltare.

    ”Am avut tuberculi şi de 2,4 kg, cu producţie de peste 30 tone/ha destul de uşor de obţinut. Această specie ar putea deveni una de nişă. În prezent, Centrul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, judeţul Dolj este singura unitate din ţară care a produs cartof dulce. Deoarece această cultură se pretează foarte bine la condiţiile din zona noastră vom continua extinderea acesteia. Cartoful dulce obţinut pe solurile nisipoase din sudul Olteniei se încadrează în indicii de calitate pentru această specie, iar nivelul cantitativ şi calitativ al producţiei asigură şi eficienţa economică. Este foarte important ca acest produs foarte valoros din punct de vedere nutritiv să fie cunoscut consumatorilor din România”, a mai spus directorul CCDCPN Dăbuleni.

    Batatul (Ipomea batatas), supranumit şi cartoful dulce, este de origine din America de Sud şi se cultivă pe suprafeţe întinse în China, India, Japonia, în partea de sud-est a Asiei şi în Africa. De asemenea, se cultivă şi în sudul Rusiei, S.U.A., America de Sud şi chiar în zonele mediteraneene ale Europei. Aceasta plantă înlocuieşte complet cartoful în regiunile subtropicale şi tropicale.

    Sursa: Agerpres.ro



     


    Te-ar mai putea interesa

    Producție mare la grâu, în ”polul secetei”: 9,4 tone/ha într-o fermă cunoscută Grâul românesc de panificație – producție bună, preț mic. Daniel Radu, fermier: „Este un preț umilitor” Lege în vigoare de astăzi: tahograf obligatoriu pe dubițele care fac acest tip de transport! Fermierul Marian Popa a recoltat grâul de sămânță: ”Soiurile românești s-au comportat foarte bine!” Pentru ce a luat amendă 5.000 de lei un tânăr de 21 de ani ce conducea tractorul pe un drum public

    Ultimele știri

    Europarlamentar: Consiliul Concurenței ar trebui să investigheze prețurile la carburanți Romgaz preia Azomureș și intră în producția de îngrășăminte. Decizia acționarilor Greșeli de evitat la grâu, porumb și floarea-soarelui. Lecții din teren APIA a început controalele în fermele care au cerut subvenții pe hectar și animale Fermier: „Am pierdut și 7 litri de lapte pe vacă din cauza căldurii!”. Efectele observate în ferme după canicula extremă