Iuri Leteanu – de la jurnalism la agricultură pe 250 ha: ”Cultura de porumb în zona noastră o să dispară”
agrointeligenta.ro -
De profesie jurnalist, Iuri Leteanu este astăzi fermier în comuna Buhoci, județul Bacău. Ca operator imagine și fotoreporter, băcăuanul a surprins timp de două decenii cele mai importante momente de pe plan local, regional și național. Retras din presă, acum principalele informații care îl interesează, ca fermier, sunt legate de evoluția vremii și de prețul mărfurilor agricole.
Ferma lui Iuri Leteanu cuprinde 250 de hectare pe care fostul om de media le cultivă cu cereale și plante oleaginoase. Fără vreo pregătire agronomică, Leteanu a plecat la drum îndrumat să se apuce de munca de la câmp chiar de directorul Direcției Agricole Județene Bacău.
”Deși locuiesc la țară, familia mea nu a avut ca obiect de activitate agricultura. Prin natura meseriei, aceea de jurnalist, intrând în contact cu problematica agriculturii prin materialele pe care le-am realizat la Direcții Agricole, la Oficiul Județean de Consultanță Agricolă, la momentul acela – adică respectiv în anul 201-2012, domnul director Aichimoaie Vasile, întrebându-l de nenumărate ori cam câte proiecte europene au depus cetățenii din mediul rural și știind că locuiesc la țară, mi-a lansat o provocare și mi-a spus ”Cred că e timpul să nu mai porți camera aia în spate și să depui și tu un proiect! Inițial am crezut că e o glumă. După ceva timp am trecut din nou pe la dânsul și m-a întrebat dacă am depus proiectul. I-am spus că nu și a spus că dacă nu depun proiect nu mai am ce căutat la dânsul”, își amintește fermierul de astăzi, Iuri Leteanu.
Cu sprijinul comunității de fermieri din zonă, fostul jurnalist a pus bazele propriei exploatații agricole în sectorul vegetal. Startul a fost facilitate și de accesarea unor fonduri europene dedicate micilor fermieri.
”Debutul în agricultură l-am făcut cu depunerea unui proiect pe măsura 1.4.1 care avea ca obiectiv sprijinirea fermelor de subzistență. La momentul acela sprijinul era de 1.500 euro pe an pe o perioadă de 5 ani. Suma era relativ mică pentru nevoile și necesității unei ferme, dar cu ajutorul acelor bani și cu ceva bani împrumutați am reușit să achiziționez un tractor U650 cu care ușor-ușor, am reușit să strângem ceva pământ”. își amintește Leteanu care a pornit la drum cu pământul bunicilor și a cîștigat apoi încrederea vecinilor, care i-au dat terenl lor în arendă.
A primit sprijin și îndrumare de la colegii fermieri din zonă
Un alt sprijin enorm a reprezentat pentru Iuri Leteanu comunitatea de fermieri din zonă. Aceștia l-au ajutat pe noul lor coleg să facă față provocărilor din câmp.
”Oamenii au avut foarte mare deschidere. Răspundeau la telefon la orice oră din zi, la orice oră din noapte și aveau vocația didactică și dorința de a transmite mai departe cunoștințele pe care ei le aveau. A fost un fel de pregătire la locul de muncă – specializare la locul de muncă”, explică Iuri Leteanu care îi menționează mereu, între cei care l-au ajutat la început, pe fermierul Ioan Chiriac, care l-a ajutat inclusiv să își valorifice primele producții agricole.
În cei 14 ani de când face agricultură, Iuri Leteanu a învățat să stăpânească nu doar tehnologiile agricole, dar și să se adapteze schimbărilor climatice. Acestea l-au forțat să își adapteze atât lucrările, cât și planul de culturi.
”După ce în ultimii 4 ani cultura de porumb a avut producții din ce în ce mai mici, anul acesta voi încerca să punem porumbul doar pentru a determina experimental dacă mai poate vegeta în această zonă. Culturile care au rezistat și s-au adaptat mai bine în zona asta aici în Lunca Siretului, au fost floarea-soarelui și puțin mai greu, cultura de grâu. Cultura de rapiță este o cultură care are nevoie de apă imediat după însămânțare și, din păcate, în luna august nu prea avem regim pluviometric. Am încercat să mai semănăm rapiță, dar nu am avut germinare suficientă și am fost nevoiți s-o întoarcem”, spune fermierul.
”Nu putem discuta de profitabilitate în acești termeni. Suntem constrânși, suntem nevoiți să discutăm de culturi care doar rezistă. Într-adevăr, la grâu nu avem randamente așa de mari și dacă ne uităm acum la nivel de țară, probabil că cultura de grâu și cea de rapiță ocupă o pondere importantă în toate fermele din România, iar probabil influența asupra prețului va fi foarte mare în anul următor. Cel mai probabil prețul grâului la vară va fi undeva foarte, foarte jos, ceea ce nu va ajuta prea mult fermierii. (…) În ultimii 5 ani cred că am putea discuta de 2 ani în care profitul pe exploatație nu a existat – a fost zero, chiar am avut pierderi și am putea discuta de un profit minim undeva pe cei 3 ani”, mai spune Leteanu care anul trecut s-a luptat nu doar cu seceta, ci și cu un episod de grindină care i-a pus toate culturile la pământ. ”Nu știu dacă ne putem imagina că o fermă poate avea o soluție magică prin care să aibă profit. Cred că e nevoie ca România să investească mai mult în cercetare, e nevoie ca fermierii să fie deschiși la noile provocări și trebuie să înțeleagă că culturile clasice care ne-au adus aici până acum, nu vor mai face față. Adică, mă repet, cultura de porumb în zona noastră o să dispară, probabil, cultura de grâu va alterna cu floarea și rapița”, a mai spus fermierul Iuri Leteanu.
Iuri Leteanu – fost jurnalist, astăzi fermier pe 250 de hectare
