• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fermierii români încep să fugă de rapiţă după experienţa secetei

    agrointeligenta.ro

    Chiar dacă cererea pentru rapiţă este mare pe piaţă, iar preţurile bune, agricultorii au redus suprafeţele cultivate din cauza secetei. Se tem să nu rămână fără cultură, cum s-a întâmplat în 2012.

    „Nu mai merită să pui rapiţă, pentru că la noi sunt condiţii vitrege. În plus nici temperaturile mari din primăvară nu ajută, pentru că planta vrea în general temperaturi medii”, spune Maria Perianu, administratorul societăţii Agro Periland din satul Urleasca, Comuna Traian din judeţul Brăila, firmă care administrează circa 450 hectare de teren agricol. În această toamnă, Perianu a semănat doar 100 ha faţă de peste 200, în urmă cu câţiva ani.

    Cât priveşte semănăturle din această toamnă, deocamdată cultura arată destul de bine. Plantele au răsărit deja, mai ales că terenul a fost irigat. Problema este însă lipsa apei din sol în condiţiile în care spre sfârşitul lunii octombrie s-a manifestat şi seceta atmosferică. Perianu speră ca nici îngheţurile târzii să nu afecteze cultura, nu de alta dar aceste riscuri nu se asigură.

    Potrivit estimărilor realizate de Ministerul Agriculturii, suprafeţele semănate în această toamnă cu rapiţă se ridică la 300.000 hectare, faţă de 382.000 hectare cultivate anul trecut.

    Culturi compromise

    În Vrancea, după ce anul trecut, 90% din suprafeţele cultivate cu rapiţă au fost compromise total, nici în acest an prognozele nu sunt prea optimiste din cauza secetei, susţine Constantin Bazon, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din judeţul Vrancea. În prezent, din cele aproximativ 3.500 ha semănate, aproape jumătate faţă de anul trecut, circa 50% sunt compromise total din cauza lipsei de precipitaţii.

    Specialiştii susţin că apa din sol este foarte importantă pentru evoluţia culturii. Dacă nu există rezerve, trebuie intervenit cu tehnologii.

    “Pentru rapiţă cel mai important este să existe apă în sol. Dacă nu este apă suficentă, atunci trebuie intervenit cu tehnologii. Pentru a menţine apa în sol, trebuie ca imediat după recoltarea grâului, de exemplu, să se dea cu un disc cu adâncime de 5 centimetri”, spune Marian Pană, consultant Agricover.

    După 7-8 zile răsar buruienile şi se aplică erbicid (circa 2 litri la hectar) pentru a le distruge, mai spune Pană. Pentru ca plantele să răsară trebuie să se realizeze şi o udare de răsărire (300 metri cubi la hectar). Este foarte important ca rapiţa să intre în iarnă cu zăpadă, pentru ca plantele să nu îngheţe.


    Te-ar mai putea interesa

    Agrinvest – drept la replică: ”Respingem ferm sugestiile potrivit cărora societatea noastră ar acționa abuziv sau în afara cadrului contractual” Cuantum final la subvenția APIA pe pârloagă: 40,20 euro/ha. Fermierii așteptau 58,18 euro/ha Cadastru gratuit 2026. Ce se întâmplă dacă suprafața din acte diferă de cea din teren Soluția găsită de doi fermieri la criza îngrășămintelor: împart costuri de 10.000 euro pentru transport Lege în Parlament: Casele fără apă, canalizare sau gaze – scutite de impozite!

    Ultimele știri

    ANSVSA și Primăria Sectorului 1 organizează „Sigur și Gustos”, cel mai mare târg al producătorilor autohtoni din Capitală AgroReclamații. Fermier: APIA nu dă adeverințe pentru credite. Ca să luăm îngrășăminte, girăm cu casa Oficial Kiev: Ucraina este dispusă să amâne accesul la subvențiile agricole ale UE în vederea aderării Surse: Florin Barbu, înlocuit la conducerea MADR de Diana Buzoianu, ministru al Mediului Surse APIA: Dosare deblocate la plată pentru fermierii care aveau cererile blocate