• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fermierii români încep să fugă de rapiţă după experienţa secetei

    agrointeligenta.ro

    Chiar dacă cererea pentru rapiţă este mare pe piaţă, iar preţurile bune, agricultorii au redus suprafeţele cultivate din cauza secetei. Se tem să nu rămână fără cultură, cum s-a întâmplat în 2012.

    „Nu mai merită să pui rapiţă, pentru că la noi sunt condiţii vitrege. În plus nici temperaturile mari din primăvară nu ajută, pentru că planta vrea în general temperaturi medii”, spune Maria Perianu, administratorul societăţii Agro Periland din satul Urleasca, Comuna Traian din judeţul Brăila, firmă care administrează circa 450 hectare de teren agricol. În această toamnă, Perianu a semănat doar 100 ha faţă de peste 200, în urmă cu câţiva ani.

    Cât priveşte semănăturle din această toamnă, deocamdată cultura arată destul de bine. Plantele au răsărit deja, mai ales că terenul a fost irigat. Problema este însă lipsa apei din sol în condiţiile în care spre sfârşitul lunii octombrie s-a manifestat şi seceta atmosferică. Perianu speră ca nici îngheţurile târzii să nu afecteze cultura, nu de alta dar aceste riscuri nu se asigură.

    Potrivit estimărilor realizate de Ministerul Agriculturii, suprafeţele semănate în această toamnă cu rapiţă se ridică la 300.000 hectare, faţă de 382.000 hectare cultivate anul trecut.

    Culturi compromise

    În Vrancea, după ce anul trecut, 90% din suprafeţele cultivate cu rapiţă au fost compromise total, nici în acest an prognozele nu sunt prea optimiste din cauza secetei, susţine Constantin Bazon, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din judeţul Vrancea. În prezent, din cele aproximativ 3.500 ha semănate, aproape jumătate faţă de anul trecut, circa 50% sunt compromise total din cauza lipsei de precipitaţii.

    Specialiştii susţin că apa din sol este foarte importantă pentru evoluţia culturii. Dacă nu există rezerve, trebuie intervenit cu tehnologii.

    “Pentru rapiţă cel mai important este să existe apă în sol. Dacă nu este apă suficentă, atunci trebuie intervenit cu tehnologii. Pentru a menţine apa în sol, trebuie ca imediat după recoltarea grâului, de exemplu, să se dea cu un disc cu adâncime de 5 centimetri”, spune Marian Pană, consultant Agricover.

    După 7-8 zile răsar buruienile şi se aplică erbicid (circa 2 litri la hectar) pentru a le distruge, mai spune Pană. Pentru ca plantele să răsară trebuie să se realizeze şi o udare de răsărire (300 metri cubi la hectar). Este foarte important ca rapiţa să intre în iarnă cu zăpadă, pentru ca plantele să nu îngheţe.


    Te-ar mai putea interesa

    Grup Șerban Holding a închis linia de trading de cereale și a disponibilizat 81 de angajați Tratament la pomi în martie, înainte de înflorire: produse, aplicare Preț miei Paște 2026. Calculele oierilor pentru un kilogram de carne de miel de sărbătorile pascale Subvenții APIA 2026 – perioadele în care se fac controale în ferme APIA poate începe plata subvenției pe motorină. Cantitățile aprobate au fost publicat în Monitorul Oficial

    Ultimele știri

    Sistemul prin care fermierii vor primi motorină ieftină la pompă. Document MADR! Încă o lovitură pe piața agricolă! Rusia a interzis exporturile de îngrășăminte până pe 21 aprilie Subvenția de bază la APIA. Condiții, plată pe hectar în 2026 BC 323 – Hibridul de porumb de la Rodbun care-ți pune recolta la dublu Lege în Parlament: Contracte pentru achiziția produselor direct de la micii fermieri!