Vasile Iosif, AIPROM: ”Avem, probabil, cea mai strictă legislație la nivel global pentru produsele de uz fitosanitar”
Violina Gorcinschi -
Legislația UE privind produsele de protecție a plantelor îi nemulțumește atât pe fermieri, cât și pe producători. În contextul schimbărilor climatice, dar și a creșterii cererii de alimente și a altor probleme la nivel global și intern, pentru producătorii agricoli este esențial să aibă la îndemână tratamente eficiente și puternice împotriva dăunătorilor. Cu toate acestea regulamentele UE interzic utilizarea a unui număr foarte mare de substanțe, fără a compensa lipsurile fermierilor. De aceea, tot mai mulți se opun și aduc argumente împotriva interdicțiilor.
Noul președinte al AIPROM, Vasile Iosif, a prezentat, în cadrul ediției de luni, 17 februarie a emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, o coproducție Agrointeligența – AGROINTEL.RO și TVR, efectele negative ale legislației UE privind produsele de protecție a plantelor. Acesta critică abordarea politicienilor europeni, care s-a dovedit a fi ineficientă, având în vedere numărul mare de derogări.
”Aș îndrăzni să spun că avem, probabil, cea mai strictă legislație la nivel global pentru produsele de uz fitosanitar. Dacă ne uităm puțin la CODEX, avem circa 920 de substanțe active la nivel global. Din păcate, la nivelul UE, mai avem în jur de 282, iar în România, 198. Stăm destul de rău, avem puține soluții fitosanitare pentru fermierii noștri și, de multe ori, statele apelează la derogări. Înseamnă că am pierdut o substanță, am scos-o din piață dintr-un anumit motiv, dar, într-o situație extremă, cum este și situația din România cu Tanymecus, avem nevoie de o derogare pentru o substanță sau pentru un grup de substanțe pe care trebuie să le readucem pentru 90 de zile în piață, să le utilizăm pentru a nu pierde culturile agricole dintr-o anumită zonă sau la nivel național. Avem foarte mult de lucru cu UE pentru a-i face să înțeleagă că noi suntem în regulă ca anumite produse de uz fitosanitar care nu îndeplinesc anumite criterii de protejare a mediului, a organismelor nețintă sau a utilizatorilor să fie scoasă din UE, dar având o bază științifică. Sper ca, odată cu apariția produselor biologice, acest lucru să se îmbunătățească, cu toate că, la nivel de industrie, așteptăm din partea UE un proces mult mai facil, o viteză mai mare de a aduce în piață produse de uz fitosanitar de origine biologică”, a declarat conducerea AIPROM.
Vasile Iosif: Noi dăunători în România
În opinia multor specialiști din domeniul produselor fitosanitare, dar și a multor fermieri, abordarea UE privind protecția plantelor este ineficace, având în vedere numărul mare de derogări care s-au dat în ultimii ani.
”Ideal ar fi să scoatem din piață o soluție fitosanitară, un medicament pentru plante atunci când avem ce pune în loc, dar, din păcate, suntem în situația în care în curând vom depăși 4.o00 de derogări în ultimii trei ani la nivelul UE, ceea ce înseamnă că statele se confruntă cu o problemă în creștere. Noi dorim să se întâmple acest lucru pentru binele fermierului, dar mai ales pentru binele consumatorului. Produse agricole mai multe, de mai bună calitate și la prețuri accesibile. La final, uneori este o decizie politică și aici trebuie să fim extrem de atenți, să comunicăm eficient cu autoritățile noastre pentru că avem schimbări climatice și România se confruntă cu noi agenți de dăunare”, a spus Vasile Iosif.
În România, dar și în alte țări europene, schimbările climatice afectează și din punctul de vedere al dăunătorilor care se diversifică și se înmulțesc la nivel alarmant. De aceea, fermierii au nevoie de protecție.
”Acum câțiva ani a devenit foarte faimos dăunătorul din sere, Tuta absoluta. La momentul actual avem Drosophila suzukii care deja a trecut granița și o să ne creeze multe probleme, mai ales la plantațiile de pomi. Riscurile sunt mari și, odată cu schimbările climatice, trebuie să fim pregătiți pentru că o să avem noi organisme de dăunare pe care, până acum, nu le-am avut. Schimbările climatice provoacă mutații ale agenților patogeni dintr-o zonă în alta. Îmi amintesc că acum 20 de ani, în Polonia nu se cultiva porumb din cauza frigului și nu aveau suficiente grade de temperatură utilă pentru cultura porumbului. Astăzi, polonezii cultivă undeva la 1,2-1,4 milioane hectare de porumb”, a explicat președintele AIPROM.
Nu doar fermierii sunt afectați de regulamentele stricte privind produsele fitosanitare, ce și întreaga industrie globală. Marile companii producătoare încep să ocolească UE, din cauza investițiilor colosale și riscante.
”Cercetarea din domeniul de produse pentru protecția plantelor a ajuns extrem de complexă. Sunt foarte puține companii care inovează la ora actuală. O companie care decide să inoveze o moleculă de uz fitosanitar are nevoie de 12 ani, o investiție de 50 de dolari pe minut și, dacă la finalul celor 12 ani după ce va fi cheltuit peste 120 milioane de dolari va fi norocoasă, va avea o moleculă de uz fitosanitar. Atât de mult costă un medicament pentru plante. Sunt situații în care ai cheltuit foarte mulți bani ș trebuie să te oprești pentru că realizezi că molecula pe care vrei tu să o inovezi nu va trece niciodată prin furcile autorităților și acest lucru este foarte bun. Din păcate, ce vedem noi la nivel de industrie, este că industria de protecție a plantelor a început să ocolească UE, adică avem molecule mult mai diverse, mult mai rapid aduse în piața Americii de Nord, Sud, Asia și companiile au început să lase UE la final din cauza acestor reguli. După părerea mea, luăm decizii emoționale și nu raționale la nivelul UE. Am avut discuții la nivel UE, de exemplu, ca fabricile noastre să nu mai fie capabile să producă molecule pe care fermierul european nu le mai utilizează. Dacă se va lua această decizie la nivelul UE, nu cred că ne aduce niciun beneficiu”, a adăugat Vasile Iosif.
Agrostrategia, TVR 1. Invitat: Președinte AIPROM (17.02.2025)
