Strategia fermierului Marian Grigore: plantare eșalonată, recoltare zilnică, plajă largă de culturi
Daniel Befu -
Marian Grigore din Vărăști, județul Giurgiu, este unul dintre micii fermieri ce duc mai departe tradiția locului în cultivarea legumelor. Cu o suprafață de 3.000 de metri pătrați de solar și încă 4.000 de metri pătrați de culturi în câmp deschis, legumicultorul reușește să cultive întreaga suprafață ajutat de familie, cu o strategie menită să eșaloneze lucrările agricole.
Părinții și bunicii lui Marian Grigore s-au ocupat, de asemenea, cu legumicultura, însă cu suprafețe mai mici și comercializând direct producția agricolă. Cea mai frumoasă amintire păstrată de producătorul agricol din copilărie este de fapt un sentiment, acela al recoltei. ”Începuturile mele în agricultură – primele amintiri le am în momentul în care recoltam culturile. Părinții mă lăsau să primesc bucuria de a aduna recolta și entuziasmul de a vedea cum umpli o găleată de roșii, cum umpli o găleată de gogoșari sau de castraveți. Se crea un sentiment extrem de plăcut în sufletul unui copil. Acest sentiment s-a păstrat până astăzi și în continuaream un entuzism, un sentiment greu de descris, în momentul în care ne recoltăm munca”, ne-a declarat producătorul din Vărăști.
În fermă lucrează numai membri ai familiei
În ferma lui Marian Grigore lucrează numai membri familiei. Baza sunt el și soția sa, ajutați de părinți și, la recoltat, și de alte rude. ”În momentul în care am început activitatea în agricultură pe cont propriu am avut norocul să găsesc și o fată care provine din același mediu. A fost crescută tot într-o familie care practic agricultura, ne-am înțeles foarte bine și am putut să gestionăm activitățile din fermă împreună. În primă fază, agricultura pe care o practicam era una învățată de la bunici. Cu un tipar clasic, produceam sezonier anumite legume, le duceam și le comercializam în piață”, își amintește fermierul începuturile propriei afaceri agricole.
Experiența l-a învățat pe fermier că, pentru a face față și pentru a-și dezvolta afacerea, trebuie să fie foarte bine organizat. ”Cel mai important este să-ți planifici o plantare eșalonată, o recoltare zilnică și o plajă cât mai largă de produse. La mine în solar ceapa este plantată din doup în două zile, eșalonat, pe parcele, în funcție de gradul în care considerăm noi că vom recolta. Noi avem niște planuri de producție pe care încercăm să le respectăm într-o proporție cât mai mare”, explică Marian Grigore.
Estimări făcute din timp și în privința producției
Planificarea producției înseamnă și estimarea privind producția. ”Plantăm suprafețe corelate cu cantitatea pe care o vom recolta. Dacă considerăm că vom recolta 2.000 de legături de ceapă pe zi, vom planta aproximativ pentru 2.300-2.400 – luăm o marjă cu plus. Aproximăm cam câți metri pătrați trebuie să plantăm zilnic pentru o eșalonare. În perioada de iarnă mergem cum cu 10 culturi, în timp ce în perioada de vară, plaja se extinde la roșie, ardei, castravete, dovlecel, conopidă – pe două săptămâni, dar intercalat: o zi plantăm ceapă, o zi plantăm usturoi – intercalăm. Perioadele de plantare nu sunt aceleași la toate culturile. Spre exemplu salata, chiar dacă o plantăm din două în două zile, va fi cu o lună înaintea plantări cepei, spre exemplu. Plantarea cepei se face pe o anumită perioadă – în jur de 2 – 2,5 săptămâni. În zilele în care nu plantăm ceapă, putem planta usturoi, salată – folosim timpul dintre perioadele de plantare pentru a avea și celelalte culturi active”, își prezintă fermierul planul de plantări.
Tot eșalonată va fi și recoltarea culturilor, care se intercalează cu cea de plantare. ”Fiecare plantă pe care o cultivăm are un alt timp în care ajunge la recoltare. Asta ne permite să putem planta 2-3 săptămâni salată după care venim și plantăm ceapă intercalat cu usturoi. Putem semăna după aceea celelalte verdețuri, după ce terminăm plantarea cepei. Întotdeauna avem zilele ocupate cu plantarea anumitor culturi”, a precizat giurgiuveanul.
O mare parte din organizare a venit pe fondul aderării la o cooperativă. Din acel moment, producția a fost direcționată să răspundă nevoilor pieței: ”Am învățat să gestionez foarte bine producția fără să mai am pierderile pe care le aveam când apăreau vârfuri de producție. Acum recoltăm aproape în fiecare zi, plantăm, semănăm eșalonat. Am învățat să gestionez mult mai bine activitatea din fermă lucrând împreună cu cooperativa. Lucrând în acest mod am reușit să eficientizez și timpul personal. Am reușit să am ceva mai mult timp liber pentru mine, să pot să gândesc și la proiecte pe viitor pentru a extinde suprafața de lucru”.
Recoltarea este o lucrare ce se execută mai ales în a doua parte a zilei, pentru ca legumele să fie livrate cât mai proaspete. Produsele din fermă ajung în magazine într-un timp minim de două ore și de maxim 20 de ore.
Chiar dacă a reușit să își gestioneze foarte eficient lucrările agricole, fermierul nu poate spune același lucru și despre venituri. Sigur, cooperativa îi asigură stabilitatea vânzărilor, însă prețurile sunt influențate de oferta care fluctuează. ”În funcție de oscilațiile prețurilor în piață, sunt ani în care unele culturi sunt mai profitabile și altele nu. Asta se întâmplă în principal datorită faptului că toată lumea se axează pe o cultură dacă în anul anterior prețul a fost foarte bun la cultura respectivă. O producție exagerată în piață va duce preț în jos. Noi considerăm că în momentul în care lucrăm cu o cooperativă și avem un preț constant, putem evita aceste pagube cauzate de surplusul din piață. În general recolta este asigurată la comercializare pe un preț liniar. Avantajul principal îl constituie într-adevăr și multitudinea de culturi pe care le avem, uneori se compensează una pe cealaltă dar în general o continuitate este cea mai importantă caracteristică în agricultură”, concluzionează fermierul.
Marian Grigore, fermierul care mizează…pe eșalonare
