Vasile Șanta a preluat ferma familiei și nu regretă decizia niciun moment: ”Mă simt mai împlinit decât ca informatician”
agrointeligenta.ro -
Agronomul Vasile Șanta este de-o vârstă cu exploatația agricolă pe care o administrează. În anul în care s-a născut, părinții săi au decis să investească în agricultură. Până în 2012, ferma a fost condusă de tată inginerului agronom, iar ulterior, tânărul a fost nevoit să își asume, împreună cu mama sa, responsabilitățile afacerii de familie. Lângă Vasile Șanta s-a alăturat și soția sa, astfel că acum ferma reușește să fie una performantă chiar și în actual context economic complicat.
Vasile Șanta are 29 de ani și administrează un grup de firme agricole care exploatează, în total, circa 1.400 de hectare de teren pe raza localităților Iernut, Sânger, Iclănzel și Ogra, în județul Mureș. Ferma a fost fondată în 1995 de către părinții tânărului fermier.
”Tatăl meu a pus bazele acestei ferme de familie și eu împreună cu mama am dus-o mai departe. Din păcate, în 2012, din cauza unui eveniment nefericit, tatăl meu a decedat și eu am simțit nevoia de a prelua frâiele și aduce mai departe ferma alături de mama mea. Am urmat un liceu de matematică-informatică, am participat și la olimpiadă de informatică, dar în urma acestui eveniment nefericit m-am decis să mă duc la Facultatea de Agronomie, de Agricultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca. În 2018 am absolvit facultatea ca și șef de promoție. Am urmat un master la Protecția plantelor, iar momentan sunt doctorant la catedra de fitopatologie, avându-l ca îndrumător pe domnul profesor Florian Vasile”, se prezintă tânărul agronom.
Începutul antreprenorial a fost greu, mai ales că Vasile Șanta a intrat în agricultură din liceu. În fiecare sfârșit de săptămână era prezent în fermă, iar când a început facultatea, timpul în care nu avea cursuri era dedicat afacerii de familie pe care, după moartea tatălui, a administrat-o mama. ”Mama s-a ocupat de gestionarea fermei și eu ajutam în weekend-uri – când terminam cursurile, veneam direct la fermă și împreună cu ea lucram la bunul mers al afacerii. Îi era greu mamei. Este un domeniu – cel puțin eu zic – este un domeniu pentru bărbați. Mama s-a implicat trup și suflet ca să predea mai departe ștacheta în cele mai bune condiții către mine. Nu regret niciun moment că am ales acest drum al agriculturii. Mă simt mult mai împlinit aici făcând agricultură decât stând într-un birou ca informatician”, spune fermierul de astăzi.
Căsătorit, cu un băiețel de trei ani și jumătate, Vasile Șanta a avut șansa să găsească un suflet pereche și în ceea ce înseamnă preocuparea sa pentru agricultură. ”Soția mea este implicată activ în bunul mers al acestei afaceri. Mă ajută cu partea de birocrație pentru implementarea proiectelor pe care le avem în derulare. Mama are 55 de ani, în continuare ea se implică activ în derularea acestei afaceri. Ea a rămas să se ocupe de partea de acte de contabilitate, iar eu mă ocup de partea tehnologică în câmp, însă mă bazez încă pe experiența ei, tot timpul consultându-ne când luăm o decizie din punct de vedere tehnic”, explică Vasile Șanta.
Ferestrele pentru lucrările din câmp, tot mai scurte
Ultimii ani i-au arătat tânărului fermier că trebuie să fie eficient. Acest lucru a presupus o regândire a tehnologiilor, dar și investiții făcute cu cap, cu fonduri europene, și care adus plusvaloarea producției agricole. ”Încerc să reduc cheltuielile cât de mult pot. Încerc să fac tratamente doar în cazurile în care trebuie să intervenim, nu doar preventiv. Pentru a ține sub control costurile și strategiile de fertilizare le-am adaptat puțin, încercând să fertilizez când avem precipitații, când plantele au un consum specific mare, încercând să ne adaptăm la noile condiții economice ale vremii. Și în momentul de față investesc în tehnologia agricolă încercând să reduc consumul de carburant și eficientizând de asemenea, timpii de lucru în câmp. Condițiile climatice s-au schimbat foarte mult în ultimii ani. Timpul efectiv pe care îl lucrăm în câmp s-a scurtat tot mai mult de la an la an. Acum 10-12 ani când m-am implicat pentru prima dată în fermă, aveam ferestre mult mai largi de lucru însă momentan, aceste ferestre s-au redus semnificativ. Într-o zi avem vânt puternic, într-o zi avem nebulozitate ridicată, într-o zi avem ploaie și altfel nu putem să facem lucrările în condițiile cele mai bune. Ca și dezavantaj, pot să spun că noi lucrăm într-o zonă deluroasă, într-o zonă colinară și nu avem avantajul fermierilor de la câmpie, noi având un cost cu cel puțin 10-15% mai ridicat față de ei”, vorbește agronomul despre principiile tehnologice ale fermei sale din județul Mureș.
Vasile Șanta: ”Transilvania este o zonă predispusă culturii de porumb”
Schimbările climatice au adus și o nouă structură a planului de culturi: s-a crescut ponderea suprafețelor cultivate cu grâu și rapiță, și s-au redus suprafețele cultivate cu porumb și floarea-soarelui.
”Momentan, ca și o structură a culturilor avem 60% culturi de grâu și de rapiță și 40% culturi de primăvară, însemnând sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, soia și porumb. Deși suprafața alocată culturii de porumb a scăzut, eu folosesc în continuare hibrizi tardivi. Încerc să merg pe o tehnologie intensivă pentru a obține randamente cât mai mari la cultura de porumb. Fiind într-o zonă colinară, suntem destul de protejați chiar și în timpul verii. Avem precipitații, chiar dacă arșița se simte tot mai puternic și seceta, pot spune că suntem favorizați față de zona de sud a țării – zona Transilvania este o zonă predispusă culturii de porumb. Spre exemplu, anul trecut am avut destul de multe zile cu temperaturi peste 35-40 de grade Celsius astfel că polenizarea porumbului nu s-a realizat 100%, lucru care s-a văzut și în randamentul de producție, dar și vizual, pe știulete – vârful știuletelui nefiind plin cu boabe. Anul trecut pot spune că a fost cel mai secetos an din ultimii 10-15 ani în zona colinară a Transilvaniei, astfel că producția a scăzut cu 15-20%. Fiind obișnuiți cu producții de peste 10 tone la hectar, anul trecut am reușit să obținem o medie de 8-8,2 tone la hectar, medie pe fermă”, spune tânărul care a păstrat în fermă și cultura de sfeclă de zahăr, o tradiție începută de tatăl său, și pentru care anul acesta s-a alocat o suprafață de 70 de hectare, cu contract de livrare către Fabrica de Zahăr de la Luduș.
Investiții cu fonduri europene în utilaje și spații de depozitare
Cea mai importantă investiție din ferma condusă de Vasile Șanta este cea în spații de depozitare. În acest fel, familia de fermieri nu mai este nevoită să vândă toată producția la recoltare. ”Am încercat să atragem diferite surse de finanțare, astfel că am reușit să implementăm două proiecte pentru achiziția de utilaje pe submăsura 4.1.1, proiecte finanțate de către agenția AFIR. De asemenea, am reușit să finalizăm în această primăvară o investiție pentru creșterea capacității de depozitare, constând în trei silozuri cu o capacitate totală de 4.500 de tone și un uscător cu o capacitate de uscare de 17,5 t/h. Această investiție ne permite să depozităm jumătate din producție, sperând la prețuri mai bune în afara campaniei. Proiectul pentru creșterea capacității de depozitare a avut o valoare totală de 1.200.000 euro, proiect finanțat de către AFIR cu un sprijin nerambursabil de 50% – astfel, partea de cofinanțare a noastră a fost de 600.000 euro.
Pe partea de utilaje am implementat pe măsura 4.1.1 un proiect de 500.000 euro pentru dotarea fermei cu un sprijin rambursabil de 70%. Acest ajutor ne asigură o dezvoltare mai accelerată a business-ului”, ne-a spus fermierul Vasile Șanta despre proiectele de investiții realizate cu ajutorul fondurilor europene.
În afară de investițiile în utilaje și echipamente, în ferma familiei Șanta se investește mult și în resursa umană. Exploatația are angajați de 15-20 de ani, oameni de încredere, care pe lângă atribuțiile din fermă se îngrijesc fiecare și de propria suprafață agricolă. ”Fiecare are o grădinuță în jurul casei, le lucrăm acea grădinuță cu toate resursele din cadrul fermei noastre, având utilaje performante și tehnologia cât mai avansată. Consider că acest lucru îi fidelizează și responsabilizează mai mult pentru activitățile din cadrul fermei”, spune Vasile Șanta.
VIDEO. Vasile Șanta a preluat ferma de 1.400 ha fondată de părinții săi
