Vasile Iosif, AIPROM: De ce este nevoie ca România și țările UE să utilizeze derogări în domeniul protecției plantelor?
Violina Gorcinschi -
De ce este nevoie ca România și țările din Uniunea Europeană să utilizeze derogări în domeniul protecției plantelor? Vasile Iosif, președintele AIPROM – Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România, răspunde acestei întrebări care a iscat numeroase discuții în ultima perioadă, mai ales în contextul în care o instanță din România a aprobat suspendarea derogărilor emise de Ministerul Agriculturii pentru tratarea semințelor cu neonicotinoide în campania de primăvară, la porumb și floarea-soarelui.
Vasile Iosif prezint în primul rând o definiție pentru ceea ce numim prea cu ușurință ca fiind ”pesticide”: ”Produsele de protecție a plantelor, cunoscute generic sub numele de pesticide, conțin una sau mai multe substanțe active, agenți fitoprotectori sau agenți sinergici și coformulanți. Dar ceea ce conferă tipul de acțiune exercitată de produsul fitosanitar este substanța activă. Cu cât mai multe tipuri de substanțe active (sau “molecule”) sunt utilizate pentru formularea diferitelor produse de protecție, cu atât este mai diversificată gama acestora și mai capabilă să ofere protecție cât mai largă și mai eficientă culturilor agricole. La nivel global, graficul de mai jos indică numărul de noi substanțe active care sunt luate în considerare în procedurile de dezvoltare, respectiv ajung pe piață în fiecare an”.
Din observațiile AIPROM reiese că tendința generală cu privire la numărul de substanțe active candidate pentru dezvoltare ulterioară a fost în scădere începând din anul 2000, cu o rată și mai accentuată de scădere a numărului de noi candidați care au fost plasați pe piață.
Conform publicației “The Pesticide Manual”, la nivel global există cca. 920 de substanțe active sintetice din care în U.E sunt aprobate pentru utilizare aprox. 280, ceea ce reprezintă cca. 30% din total, iar fermierul român dispune astăzi de aprox. 200 de s.a sintetice, adică sub 20% dintre cele existente la nivel global și cca. 71% din produsele omologate pentru utilizare în UE, arată președinte AIPROM.
”Această încetinire de introducere a noi produse de protecție pe piața europeană observată de la mijlocul anilor 2010 este explicată și prin schimbarea comportamentului multora dintre companiile de top axate pe cercetare și dezvoltare, unele dintre ele având tendința să își concentreze eforturile de cercetare și dezvoltare pe semințe de calitate, în timp ce altele au devenit din ce în ce mai selective în dezvoltarea de noi molecule datorită costurilor asociate dezvoltării și insecurității privind aprobarea pentru plasare pe piață în U.E. Omologarea unei noi molecule sintetice în U.E a devenit atât de costisitoare și dificilă încât companiile multinaționale decid de multe ori să ocolească piața unică înregistrându-și produsele în țări din afara U.E și acest fenomen nu ajută fermierii și agricultura europeană. Trebuie menționat că industria de protecția plantelor este implicată și în cercetarea, dezvoltarea și aducerea în piață a produselor biologice, soluții de combatere care funcționează foarte bine în alternanță sau împreună cu produsele sintetice (pesticide)”, spune Vasile Iosif.
Peste 50% din produsele pentru protecția plantelor au fost retrase de pe piața UE
În ultimii 10 ani peste 50% din produsele de protecția plantelor au fost retrase din piața europeană și acest lucru a pus și pune presiune pe combaterea agenților de dăunare în creștere având disponibile mai puține substanțe active.
Astăzi industria de protecția plantelor se confruntă cu provocări și îngrijorări serioase, dintre care Vasile Iosif menționează câteva:
- Fermierul Român și European are astăzi mai puține produse disponibile pentru a controla un număr în creștere de organisme de dăunare, iar acest lucru pune în pericol siguranța alimentară a cetățenilor;
- Multe dintre substanțele active sunt retrase din piață de către autorități, uneori doar în baza unor decizii politice fără a se ține seama de rezultatele științifice;
- Interzicerea utilizării insecticidelor neonicotinoide face ca fermierul român să fie vulnerabil din punct de vedere al protecției plantelor, la atacul unor dăunători foarte agresivi, precum Tanymechus dillaticols, Agriotes etc.
- Încălzirea globală generează schimbări multiple la nivelul ecosistemelor și agresivitatea organismelor de dăunare este de așteptat să crească și să provoace pagube importante culturilor agricole.
”În această situație, în urma retragerii de pe piață și a interzicerii utilizării multor produse de protecție a plantelor cunoscute și apreciate de fermieri și în lipsa unor soluții de protecție adecvate, Statele Membre U.E au recurs din ce în ce mai frecvent la acordarea de derogări”, spune Iosif.
Derogări UE pentru utilizarea pesticidelor
Vasile Iosif arată că ”derogările sunt excepții legale care permit ca utilizarea unei anumite legi sau reglementări să fie aplicată diferit sau deloc în circumstanțe specifice. În cazul produselor de protecție a plantelor (pesticidelor), derogările sunt acordate în circumstanțe excepționale, cum ar fi un atac major al dăunătorilor, atunci când măsurile standard, mai puțin dăunătoare, sunt considerate insuficiente”.
În Uniunea Europeană (UE), art. 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 permite Statelor Membre să autorizeze introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor, prin derogare de la procesul obișnuit de autorizare, pentru o perioadă de maximum 120 de zile, dacă sănătatea plantelor este amenințată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile.
Astfel, din 2013 până în 2016 au fost acordate doar 220 de derogări, din 2016 și până în 2020, Statele Membre au acordat peste 2500 de derogări iar din 2020 și până în 2023 (ultimul an cu înregistrări statistice procesate) în EU au fost acordate peste alte 2250 de autorizații de urgență, pentru aprox. 354 de substanțe active și 1481 de produse. Intre 2017 și 2022, România a acordat doar 2% dintre autorizațiile de urgență date pentru total substanțe active vizate de derogări în UE pe parcursul acestei perioade (Science of The Total Environment, Volume 947, 15 oct. 2024).
Începând din 2018 și până în 2025, în România au fost emise 58 autorizații temporare din care 38 pentru utilizarea produselor din categoria neonicotinoidelor. (https://www.anfdf.ro/central/omologare/temporar/temp.htm)
Tabelul de mai jos prezintă situația privind numărul de derogări și cele date pentru neonicotinoide in special, în câteva State Membre, cu date intre 2018 si 2022:
”Utilizarea insecticidelor care conțin neonicotinoide este interzisă în UE cu excepția utilizărilor în sere. În țara noastră au fost acordate derogări în special pentru tratamentul semințelor la cultura de porumb, floarea-soarelui și cerealelor păioase, împotriva unor dăunători deosebit de rapace cum sunt rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) viermii sârmă (Agriotes spp.), gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides)”, explică Vasile Iosif.
”Interzicerea utilizării insecticidelor neonicotinoide la nivelul Uniunii Europene lasă România descoperită în fața celui mai periculos dăunător pentru culturi agricole importante așa cum sunt porumbul și floarea-soarelui. Este vorba despre Rățișoara porumbului (Tanymechus dillaticolis). Suprafețele mari de culturi agricole (peste 2 mil. ha de porumb și peste 1 mil. ha de floarea-soarelui) pot fi compromise parţial sau total de către Rățișoara porumbului, un dăunător polifag extrem de periculos, care în anii favorabili poate atinge densități de peste 100 de exemplare pe mp). Având în vedere că pragul economic de dăunare (PED) pentru Rățișoara porumbului este de 3 dăunători/mp este de la sine înțeles că o mare parte din culturile semănate vor fi compromise fără un tratament la sămânță adecvat”, a mai punctat Iosif.
De aceea, utilizarea produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide trebuie securizată mai ales că acestea sunt utilizate la tratamentul semințelor, consideră Vasile Iosif.
”Tratarea semințelor cu insecto-fungicide este sigură atât pentru mediu, cât și benefică pentru culturi, deoarece protejează semințele de boli și dăunători în primele etape ale ciclului lor de viață, ducând la o germinare și o creștere îmbunătățite și reduce necesitatea aplicărilor ulterioare de pesticide. Această abordare specifică minimizează cantitatea de substanțe chimice utilizate și impactul lor potențial asupra mediului. În situația în care fermierii nu au soluții fitosanitare eficiente ne întrebăm cine trebuie să suporte pierderile și costurile aferente pierderii culturilor agricole, și cine trebuie să despăgubească agricultorii pentru pierderile suferite”, spune șeful AIPROM.
Pesticidele, esențiale pentru securitatea alimentară a Europei
În prezent, creșterea populației a devenit un motiv important pentru cererea tot mai mare de produse agricole. Pentru a atinge securitatea alimentară, este necesar să fie stimulat randamentul agricol iar reziliența și protejarea culturilor agricole în fața organismelor de dăunare este imperativă. Prin urmare, datorită accesibilității și eficacității lor, aplicarea produselor fitosanitare sintetice în câmpurile agricole a evoluat ca o practică obișnuită pentru a ține sub control bolile, dăunătorii și buruienile culturilor agricole. Pesticidele joacă un rol crucial în securitatea alimentară globală. Acestea ajută la protejarea culturilor de dăunători, boli și buruieni, ceea ce duce la randamente mai mari și la o disponibilitate sporită a alimentelor, se arată în textul de opinie al liderului AIPROM.
”Cu toate acestea, suntem conștienți că utilizarea lor ridică îngrijorări cu privire la impactul asupra mediului și potențialele riscuri pentru sănătate. De aceea producătorii de pesticide lucrează activ pentru a spori siguranța utilizării pesticidelor prin diverse măsuri, inclusiv dezvoltarea unor formulări mai sigure, îmbunătățirea etichetării, furnizarea de instruire și promovarea unor practici responsabile de aplicare. Aceste eforturi vizează reducerea la minimum a riscurilor pentru sănătatea umană, mediu și organismele nevizate”, a mai spus Iosif.
Conform comunicării, AIPROM susține principiul acordării autorizațiilor de urgență de către Statele Membre, daca sunt create premizele aplicării condițiilor menționate anterior și prevăzute la Articolul 53 din Regulament, cu garanții stricte pentru a se asigura că autorizațiile de urgență sunt acordate numai atunci când este strict necesar. ”Numai așa putem oferi fermierilor soluții agricole eficiente pentru situații de urgență. Înțelegem provocările pe care le întâmpină toți producătorii agricoli, fie ei fermieri sau apicultori, înțelegem faptul că suntem cu toții sub presiunea de a produce cât mai mult, cât mai de calitate și cât mai ieftin, însă credem că toate aceste lucruri ar fi mai simplu si mai ușor de soluționat dacă ne-am asculta unii pe altii si am comunica deschis și fără prejudecăți”, concluzionează Vasile Iosif.
