Rățișoara porumbului face ravagii în Bulgaria. Fermierii au fost nevoiți să reînființeze suprafețe mari
Violina Gorcinschi -
Rățișoara porumbului produce pagube mari în Bulgaria. Fermierii din mai multe zone ale Bulgariei au raportat atacuri masive ale Tanymecus dilaticollis, un dăunător periculos pentru mai multe culturi de primăvară. În cazul porumbului, producătorii agricoli au fost nevoiți să reînsămânțeze suprafețe mari, în timp ce la floarea-soarelui situația stă un pic mai bine.
Atacul rățișoarei porumbului este deosebit de periculos pentru culturile de primăvară din Dobrogea bulgară, plantațiile de porumb fiind serios afectate, în timp ce floarea-soarelui are mai puține probleme. Acest lucru a devenit clar din cuvintele prof. Ivan Kiryakov de la Institutul Agricol Dobrogea din General Toshevo care, împreună cu reprezentanții Direcției Regionale de Agricultură, a participat la monitorizarea câmpurilor din trei raioane – Silistra, Dobrich și Varna.
Rățișoara porumbului – daune majore în nord-estul Bulgariei
Biologia rățișoarei porumbului este de așa natură încât, dacă nu există suficientă umiditate în sol în timpul iernii, acesta supraviețuiește, iar dificultățile pe care le întâmpină fermierii cu acesta nu au început în 2025, ci cu mult înainte de asta. În regiunea Dobrich, în primăvara aceasta au fost inspectate 1.117 hectare semănate cu porumb și 985 hectare semănate cu floarea-soarelui. Inspecțiile au fost efectuate în municipalitățile Krushari, General Toshevo, Shabla, Kavarna și Balcic.
„Problema este foarte gravă în municipalitățile Krushari și General Toshevo, iar în altele densitatea populației de rățișoara porumbului este pe punctul de a afecta economic”, a comentat prof. Kiryakov pentru Agri.BG.
În total, pentru regiunea Dobrich, numărul de inamici pe metru pătrat este de la 2,5 la 15, atacurile afectând de la 20% din masa frunzelor până la aproape 100% din plantele care au încolțit. În plus, acest inamic atacă și sub suprafața solului, adaugă profesorul.
Situația este foarte proastă pentru porumb, cu mai puțini dăunători pe unitatea de suprafață observate în municipalitățile Șabla, Kavarna și Balcic. Fermierii sunt nevoiți să reînsămânțeze culturile afectate. Recolta viitoare depinde de ploile care vor determina dacă vor exista cereale sau dacă acestea vor fi doar pentru siloz.
Problema mai mare este că fermierii plantează noul porumb în locuri unde există deja un inamic, avertizează omul de știință. În municipalitățile puternic afectate, s-au găsit 15 bucăți la o distanță de o mână una de cealaltă, nu pe metru pătrat, ceea ce este foarte îngrijorător. În plus, este necesară izolarea spațială, dar pentru Dobrogea bulgară este foarte dificil de realizat, deoarece cinci, șase până la zece producători agricoli lucrează pe o singură bucată de pământ, fiecare semănând conform rotației culturilor, iar câmpurile sunt separate de o distanță foarte mică.
„Singurul lucru care se poate face este să se recunoască un insecticid care poate ajuta fermierii. Chiar dacă nu este 100% eficient, poate cel puțin înjumătăți pagubele, altfel se poate ajunge la o derogare”, consideră prof. Kiryakov.
Potrivit expertului, patru culturi nu formează o rotație completă. Problema este că, chiar dacă o rotație este alcătuită din mai multe culturi, rămâne deschisă întrebarea ce va face fermierul în continuare, cum va vinde recolta în contextul în care nu există piețe.
Citește și: RĂȚIȘOARA PORUMBULUI (Tanymecus Dilaticollis): Sfaturi pentru COMBATEREA RAPIDĂ A DĂUNĂTORULUI!
În ultimii ani, nu a existat o rezervă mare de umiditate de iarnă în adâncul solului. În perioadele în care există suficientă umiditate, acest dăunător este atacat de diverse boli, ceea ce duce la o scădere a densității și a populației. În această situație, potrivit prof. Kiryakov, nu este de dorit repetarea monoculturii, dar uneori rotația culturilor nu se potrivește.
Atacurile gărgăriței nu au cruțat nici câmpurile cultivate folosind tehnologia No-Till. În unele locuri există 15 insecte pe metru pătrat, iar 30% din recoltă nu a încolțit.
Rățișoara porumbului afectează și floarea-soarelui
În ceea ce privește floarea-soarelui, situația este puțin mai bună, cu o densitate de 2 insecte pe metrul pătrat. Daunele aduse frunzelor variază de la aproximativ 10% la 30%. Floarea-soarelui nu pare să fie deosebit de interesantă pentru dăunători, iar prof. Kiryakov prezice că cultura va „scăpa”, deși au fost înregistrate unele atacuri.
În timpul studiului din regiunea Silistra, culturile erau bine avansate în dezvoltare. Doar în municipiul Kainardja, care se învecinează cu comunele Dobriki General Toshevo și Krushare, unul dintre fermieri a avut un atac destul de mare și arase deja aproximativ 23 de hectare de floarea-soarelui.
Nu există atacuri majore în regiunea Varna. Floarea-soarelui a fost în stare bună, iar porumbul aproape că nu se cultivă în această regiune.
