O nouă lege depusă în Parlament interzice concursurile de tracțiune cu cai sau alte animale
Roxana Dobre -
Un proiect de lege care va interzice concursurile care implică forţarea animalelor să tracteze, transporte sau deplaseze sarcini disproporţionate în raport cu capacitatea lor naturală a fost depus la Senat și urmează să își urmeze traseul de aprobare pentru a deveni lege. Inițiativa aparține unor parlamentari ai Partidului Național Liberal (PNL) și în expunerea de motive se face referire la cazul calului Falko, cel care a murit chiar în timpul unui astfel de concurs care ar urma să fie interzis.
Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.205/2004 privind protecția animalelor a fost depusă la Senat de doi parlamentari PNL și dacă va deveni lege urmează să interzică concursurile de tracțiune, ca cel în cadrul căruia a murit calul Falko. În plus legislația ar urma să prevadă ca autorităţile locale și instituţiile organizatoare să aibă obligaţia de a solicita avizul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pentru orice eveniment care implică utilizarea animalelor.
Lege în Parlament pentru interzicerea concursurilor de tracțiune
Proiectul depus la Senat va modifica Legea nr.205/2004 privind protecția animalelor. Modificările care vor urma să fie puse în practică dacă proiectul va trece de Senat, Camera Deputaților și va fi promulgat de președintele României, Nicușor Dan, sunt:
După articolul 9 din Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 320 din 30 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 9, care va avea următorul cuprins:
Art. 9 (1): Este interzisă organizarea, desfiăşurarea sau promovarea de concursuri, spectacole sau demonstraţii publice care implică fiorţarea animalelor să tracteze, tragă. transporte sau deplaseze sarcini disproporţionate în raport cu capacitatea lor naturală, cu scop recreativ, competiţional.
demonstrativ sau tradiţional.
(2) Se consideră efiort excesiv orice activitate care determină sufierinţă, stres, epuizare sau vătămare corporală animalului, indiferent de durata sau intensitatea acesteia.
(3) Nu pot fi invocate tradiţiile locale, religioase sau culturale drept justificare pentru desfășurarea activităţilor prevăzute la alin. (1).
(4) Autorităţile locale și instituţiile organizatoare au obligaţia de a solicita avizul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru orice eveniment care implică utilizarea animalelor:
(5) Lipsa avizului atrage nulitatea evenimentului.
Art. 11 -Articolul 25 alineatul (1) din Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 320 din 30 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
1. După litera c) se introduce o nouă literă, litera d), care va avea umătorul cuprins:
„Art. 25, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă:
d) nespectarea dispoziţiilor art. 9 alin. (1) în mod repetat ori care au avut ca urmare decesul animalului implicat”.
După articolul 30 din Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 320 din 30 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 30, care va avea umătorul cuprins:
– Se înfiinţează Registrul Naţional al Persoanelor sancţionate pentru fapte de cruzime asupra animalelor, gestionat de ANSVSA, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor interne.
În Registru se înscriu următoarele categorii de persoane:
a) persoanele sancţionate contravenţional pentru fapte de cruzime, rele tratamente sau alte abuzuri asupra animalelor;
b) persoanele condamnate penal pentru infracţiuni comise împotriva animalelor, indifierent de stadiul procedurii judiciare sau de existenţa ulterioară a reabilitării.
Se instituie cazierul de protecţie a animalelor, ca evidenţă oficială a persoanelor fizice care au săvârşit fapte de cruzime, neglijenţă gravă sau abuz asupra animalelor. Cazierul este integrat în sistemul naţional de evidenţă judiciară şi este pus la dispoziţia autorităţilor competente în materia protecției animalelor.
De asemenea, legea ar urma să oblige Societatea Română de Radiodifuziune şi a Societătii Române de Televiziune de a contribui activ; în calitate de instituţii de interes public, la educaţia cetăţenilor privind protecţia animalelor. Propunerea vizează introducerea în grilele de programe a unor emisiuni şi campanii dedicate respectului faţă de animale, informării corecte asupra obligaţiilor legale ale detinătorilor de animale, precum şi a riscurilor asociate abuzului sau neglijenţei. Conţinutul va fi realizat în parteneriat cu organizatii neguvemamentale și specialişti din domeniu şi va fi adaptat tuturor categoriilor de public.
Citiți și: ANSVSA – controale la punctele gastronomice locale și în târgurile micilor producători
Inițiatorii legii, ”inspirați” de tragedia calului Falko
În expunerea de motive inițiatorii amintesc de cazul tragic al calului Falko, cel care a murit chiar în timpul unui concurs de tras bușteni. ”În ultimii ani, în numeroase localităţi din România, au fost organizate aşa-numitele ”concursuri de tracțiuni cu cai” sau alte evenimente similare, în cadrul cărora animalele sunt forţate să tracteze greutăţi uriaşe în condiţii extreme, pentru amuzamentul publicului sau în numele unei ”tradiții” care, în mod evident, contravine principiilor unei societăţi civilizate.
Aceste competiţii presupun:
• eforturi fizice disproporţionate faţă de capacitatea naturală a animalului,
• absenţa totală a unui cadru de supraveghere veterinară sau juridică,
• abuzuri frecvente în timpul antrenamentelor, inclusiv bătăi, biciuiri, privare de hrană sau apă,
• şi, adesea, accidente tragice soldate cu moartea animalelor, cum a fost recent cazul calului Falko, prăbuşit şi decedat în timpul unei astfel de competiţii, în luna mai 2025.
”Calul Falko, căzut între convulsii sub ochii unui public inert, nu este doar un simbol al suferinţei, ci o interpelare directă la adresa conştiinţei noastre colective”, mai arată inițiatorii.
