”Pușculița” fermierilor: 112 milioane de euro, reținute de APIA din subvențiile fermierilor. Ce se întâmplă cu banii
Roxana Dobre – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a reținut din subvențiile fermierilor, în cei doi ani de când se aplică Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 85/2023, peste 112 milioane de euro. Banii se află într-un cont de venituri bugetare, deschis la Trezoreria Statului.
Banii reținuți din subvențiile fermierilor pentru instrumentul de sprijin al agricultorilor afectați de pierderi ale producției agricole prevăzut în cadrul intervenției DR 32 din PS 2023-2027 se află într-un cont deschis la Trezorerie și nu au fost încă utilizați. Suma reținută în campaniile de plăți din 2023 și 2024 se ridică la 112.613.036,57 de euro.
Citiți și: Se înființează Fondul de risc agricol, finanțat prin reținerea a 3% din subvenția fiecărui fermier
Ce sume s-au reținut de la fermieri pentru Instrumentul de sprijin al agricultorilor afectați de pierderi ale producției agricole
Agrointeligența-AGROINTEL.RO a solicitat de la Ministerul Agriculturii o serie de clarificări cu privire la banii care au fost reținuți de către APIA din subvențiile fermierilor, în campaniile 2023 și 2024. Este vorba despre cei 3% din suma autorizată pentru fiecare fermier, finanțată din Fondul European de Garantare Agricolă și de la bugetul de stat.
Conform răspunsului transmis redacției noastre în cele două campanii s-au retras din subvenții 112.613.036,57 de euro.
”În conformitate cu art. 11, alin (1) al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 85/2023, pentru contribuția la Instrumentul de sprijin al fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole prevăzut în cadrul intervenției DR 32 din PS 2023-2027, APIA reține 3% din suma autorizată pentru fiecare fermier, finanțată din Fondul European de Garantare Agricolă și de la bugetul de stat. În acest sens, APIA a reținut, la data prezentei (18 august n.r) următoarele sume pentru fondul de risc: pentru Campania 2023: 278.744.503,26 lei ( 56.045.935,56 euro) și pentru Campania 2024: 281.438.523,57 lei ( 56.567.101,01 euro)”, a transmis ministerul.
Citiți și: Sancțiuni pentru subvenții aplicate de APIA în ferme. Lista, publicată oficial
MADR: Banii reținuți de la fermieri se află într-un cont de venituri bugetare
MADR a mai precizat că banii se află într-un cont de venituri bugetare deschis la Trezoreria Statului. ”În vederea unei gestionări distincte, la solicitarea APIA a fost deschis de către Trezoreria Statului un cont de venituri bugetare în care au fost transferate integral sumele mai sus-menționate”, a precizat MADR.
Ministerul a comunicat și dacă ia în calcul să acorde compensații pentru secetă, fermierilor care au avut pierderi din cauza lipsei precipitațiilor.
”Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) analizează permanent posibilitățile de sprijinire a fermierilor afectați de secetă și alte calamități naturale, în cadrul instrumentului de gestionare a riscurilor instituit (intervenția DR-32). MADR a solicitat oficial, inclusiv în cadrul Consiliului de miniștri ai agriculturii, modificarea cadrului european astfel încât pierderile să poată fi cuantificate în funcție de suprafața afectată (hectar eligibil), ceea ce ar permite o aplicare mai simplă și mai eficientă a sprijinului. Comisia Europeană a publicat, în primăvara acestui an, o propunere de modificare a Regulamentului 2021/2115, aflată în prezent în analiză la nivelul Consiliului și Parlamentului European, care acordă o mai mare flexibilitate statelor membre. Conform art. 76(5), pragul de 20% din producția medie a fermelor se poate calcula, în cazul instrumentelor sectoriale, fie la nivel de exploatație, fie la nivelul activității exploatației din sectorul în cauză, fie în raport cu suprafața specifică asigurată. Până la finalizarea acestui proces legislativ, MADR analizează soluții alternative de sprijin, inclusiv elaborarea unei scheme de subvenționare a dobânzii pentru fermierii afectați de secetă și alte calamități naturale, schemă care urmează a fi discutată și analizată cu serviciile de specialitate din cadrul Comisiei Europene”, a mai adus lămuriri MADR.
