Fermierul Ștefan Gheorghiță: Cei 3% reținuți din subvențiile APIA nu au o bază legală
Roxana Dobre -
Banii pe care APIA îi reține pentru a crea un instrument de management al riscului prin care fermierii vor fi despăgubiți în caz de secetă, nu au bază legală deși au fost trași din subvenții. Cunoscutul agronom brăilean Ștefan Gheorghiță a ridicat un semnal de alarmă privind acești bani și anunță că va acționa APIA în judecată.
Dr. ing. Ștefan Gheorghiță se află printre miile de fermieri care odată cu primirea deciziei de plată pentru subvențiile din campania 2023 au sesizat că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) i-a ”taxat” cu 3% din valoarea plății de bază Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) care are un cuantum stabilit de 97,5715 euro/ha. Fermierii au primit în minus astfel circa 2,92 de euro pe hectar adică un cuantum final de 94,6515 euro/ha. Dacă ne raportăm la tot plafonul alocat pentru plata BISS în 2023, adică 935.469.590,00 euro și aplicăm cei 3% rezultă că fermierii au ”pierdut” 28.064.087,7 euro.
Citiți și: Se înființează Fondul de risc agricol, finanțat prin reținerea a 3% din subvenția fiecărui fermier
Ștefan Gheorghiță: Fermierii sunt discriminați
Dr. ing. Ștefan Gheorghiță a ridicat astăzi, joi – 1 februarie, prin intermediul Agrointeligența-AGROINTEL.RO mai multe probleme legate de implementarea DR-32 – Instrumentul de sprijin al fermierilor afectati de pierderi ale productiei agricole prin care se stabilește că APIA reține anual 3 % din plățile directe care urmează a fi plătite fiecărui fermier în parte.
”Problema este în felul următor. Ei au stabilit prin PNS să rețină 3% din plățile directe de la toți fermierii. Este o primă mențiune importantă. Deci vorbim de toți fermierii, că sunt în cultură vegetală, că sunt în legume, că sunt în zootehnie, bunăstare, păsări, porc, toată lumea. Dar în PNS au trecut un lucru: pentru gestionarea acestor bani se va crea un instrument de management al riscului dar la riscurile care vor fi asigurate n-au trecut decât seceta. Asta e o primă chestie. Dacă ai trecut doar seceta, cel cu porcul, pasărea, albinele, care contribuie, acela nu va primi nimic? El pentru ce să dea acești ani, că nu are probleme cu seceta. Fermele zootehnice au probleme cu boli sau alte pericole. Dar pe de altă parte nici nu poți să îi scoți ca excepție pentru că nu îți dă voie Regulamentul European 2115/2021 care la articolul 19 spune că trebuie să reții 3% de la toți beneficiarii de plăți directe. Asta ar fi presupus să faci un instrument de risc în care să asiguri niște riscuri catastrofale întru toate sectoarele. Și mă gândesc la niște exemple reale. Dacă pentru cultura mare prevezi ca instrumest de risc seceta, la o fermă de vaci trebuie să prevezi Boala limbii albastre, la porc trebuie să prevezi peste porcină, la pasăre gripa aviară etc. Adică fiecare fermier care controbuie să știe că în momentul în care are un risc de calamitate are și dreptul să primească ceva ca despăgubire. Așa, o mare parte din categoriile de producători nu vor primi nimic . Deci apare o problemă de discriminare. Asta-i tema favorită a Curții Europene de Justiție: discriminare a legislativă”, a spus fermierul pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
Citiți și: Fondul de risc din Bulgaria, susținut cu 1,5% din subvențiile plafonate ale fermierilor
Banii sunt reținuți din subvenții pentru ceva ce nu există, spune fermierul
A doua problemă ridicată de dr. ing. Ștefan Gheorghiță este că cei 3% sunt reținuți din subvențiile fermierilor pentru ”ceva ce nu există”. ”Noi reținem acești bani pentru ceva care nu există De ce? Noi am stabilit prin PNS că vom face un instrument, dar pentru asta trebuia făcută o legislație care să-l definească. Cum arată, cine îl gestionează, cum se derulează, ce proceduri au, cum reclami tu ca fermier apariția calamității, cine verifică, cine îți de banii etc. Ori această legislație nu s-a dat, nu există. Noi am preluat doar articolul 15 din Regulament care zice că statele pot reține, dar prin ”pot reține” apar două chestiuni: tu stat să te angajezi să faci treaba asta și tot tu stat să faci și legislația specifică pentru derularea acestui mecanism. Fiindcă Europa nu ți-l face, zice doar: e problema ta, noi suntem de acord, nu ne opunem”, a subliniat producătorul agricol.
Acesta a completat că în PNS se subliniază clar la DR-32 – Instrumentul de sprijin al fermierilor afectati de pierderi ale productiei agricole că intervenția urmează să fie activată după ”aprobarea prin legislația națională a regulilor privind instituirea și funcționarea mecanismului de gestionare a fondurilor aferente instrumentului, a fluxurilor financiare necesare, precum și a normelor de evaluare a pagubelor și stabilire a cuantumului despăgubirilor pentru riscurile acoperite prin intervenție”.
”Noi am făcut PNS-ul și acolo, unde se vorbește de fișa măsurii, privitor la acest instrument, spune că trebuie să facem legislația. Păi noi n-am făcut-o. Noi am făcut doar Hotărârea 1571/2022, prin care am aprobat implementarea PNS, inclusiv reținerea acestor bani. Dar aceea nu e o legislație care să definească ce înseamnă instrumentul, ci spune că ai dreptul să reții banii. Ulterior, în 2023, când și-au dat seama că sunt pe arătură, au mai venit cu o ordonanță de urgență prin luna mai 2023, prin care mandatează APIA pentru a reține acești bani, fiindcă ei erau în situația în care erau de acord să-i rețină, dar nu dăduse dreptul lui APIA să facă acest lucru. Dar asta înseamnă următorul lucru: dacă eu am dat o ordonanță prin care vă mandatez pe dvs. să rețineți niște bani, nu înseamnă că am și reglementat modul de funcționare a acestui demers. Și aici apare marea problemă. Avem articolul 139 din Constituție, alineatele 1 și 3, dar 3 este cel mai important, care spune nu poți să reții nicio taxă, niciun impozit, nicio contribuție fără să existe o lege care definește modul de cheltuire a acelor bani, destinația lor. Și atunci logica constituțională este următoarea: eu acum am mandatat APIA să oprească 3% pentru un instrument, dar instrumentul nu există?!”, a mai arătat fermierul.
3% reținuți doar din BISS sau din toate schemele?
Și o altă întrebare este dacă acești bani se rețin doar din plata e bază, adică BISS, a mai atras atenția Ștefan Gheorghiță. ”Deocamdată în decizia pe care eu am primit-o de la APIA se aplică doar pentru BISS dar Regulamentul zice 3% din toate plățile directe, nu zice doar din BISS. Ori cum sunt definite plățile directe în PNS, n-ar fi numai BISS, ci și ecoschemele, sprijinul cuplat etc. Eu până acum nu am primit ecoschemele, deci nu pot spune dacă se opresc acești bani și din aceste intervenții, până în prezent mi s-au oprit doar 3% din BISS. Deci s-au reținut banii, banii sunt în trezorerie la APIA, dar nu avem legea. Să zicem că legea se dă peste o lună, peste două, peste cinci. Dar cum știm cu toții și singurul principiu care încă n-a fost încălcat în justiția românească este că nu se aplică legea retroactiv”, a precizat fermierul.
Ștefan Gheorghiță a arătat că va contesta în instanță legalitatea reținerii celor 3%. ”Eu personal voi acționa în judecată decizia, am chemat avocatul și l-am pus în temă. Constestăm, pe de o parte, că nu există o lege, deci s-au reținut niște bani pentru nimic iar asta încalcă un principiu constituțional, iar când va apărea, dacă va apărea legea, o vom ataca pentru discriminare pentru că trebuie să faci ceva pentru toată lumea, nu unii să plătească și alții să primească despăgubirile”, a mai punctat fermierul.
De menționat că Agrointeligența-AGROINTEL.RO a luat legătură și cu mai mulți crescători de animale, atât din sectorul de creștere a oilor cât și vacilor de lapte și carne, care ne-au precizat că până în prezent strict pentru schemele din sectorul zootehnic nu s-au aplicat cei 3%, ci doar pentru BISS.
Reamintim că pe 25 mai 2023, MADR a publicat pe site-ul propriu un proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului privind utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor în agricultură și de modificare a unor acte normative. Conform actului normativ propus de Ministerul Agriculturii, fermierii vor putea fi despăgubiți pentru pierderile de producție agricolă prin reținerea anuală a unui procent de 3% din plățile directe autorizate de către APIA pentru fiecare fermier în parte, din Fondul european de garantare agricolă – FEGA.
Toate aspectele privind implementarea fondului de risc și alocarea banilor ar fi urmat să fie stabilite printr-o ”Hotărâre a Guvernului în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei Ordonanțe de Urgență a Guvernului”.
