EXCLUSIV! Din toamnă, statul vrea să acorde subvenții pentru firmele care angajează tineri absolvenți din mediul rural

Daniel Befu - 8 mai 2015 20:17

Bursele pentru tinerii din mediul rural, eliminate odată cu promulgarea Legii Educației din 2011, au o șansă să fie relansate, posibil chiar în noul an universitar, aducând totodată bani și în contul fermelor și firmelor de la sate.

România a beneficiat până în 2011 de burse de “discriminare pozitivă” pentru absolvenții de liceu din mediul rural care se înscriu la facultate. A fost o măsură menită să-i ajute pe tinerii de la sate, unde rata de școlarizare în învățământul superior e mult mai mică decât media națională, tocmai pentru a ajuta satul românesc, aflat mult sub media de dezvoltare a mediului urban, să beneficieze de forță de muncă specializată, care să genereze valoare adăugată pentru companiile din zonele sătești și pentru instituțiile publice de la nivel rural.

Model american

Bursele rurale au urmat același tipar cu al burselor de discriminare pozitivă de care beneficiază tinerii de culoare din SUA, în rândul cărora rata de școlarizare în instituții de învățământ superior e mult mai mică comparativ cu media totalului populației. Din păcate România nu e America, motiv pentru care, implementarea acestui proiect de acordare de burse pentru tinerii din mediul rural a fost un fiasco, puțini tineri alegând să acceseze acest tip de bursă și și mai puțini dintre cei care le-au accesat, reprezentând un câștig ulterior pentru comunitate. Astfel, în cel mai bun dintre ani, 2003, au aplicat pentru bursă 428 de tineri din mediul rural (dintr-un număr total de studenți înscriși în acel an de 620.785), în timp ce în ultimii doi ani în care s-au mai acordat burse, respectiv în 2009 și 2010, numărul a scăzut la 152, respectiv 115 (dintr-un număr total de studenți de 775.319 respectiv 673.001). Cifrele sunt insignifiante, dacă ne gândim că mediul rural reprezintă aproximativ jumătate din România, iar în anii universitari 2009-2010 au fost înscriși 194.439 de tineri din mediul rural, iar în anul 2010-2011, 145.679. Asta înseamnă că în 2010-2011, bursierii din mediul rural au reprezentat mai puțin de 0,08% din numărul total de studenți din mediul rural și 0,017% din numărul total de studenți.

Situaţia numărului de burse rurale acordate în anii precedenți

Ca-n armată

Bursele respective se acordau lunar, în sumă de 350 de lei, dar doar pe perioada efectivă a studiilor, deci nu și în lunile de vacanță universitară și în plus, ele condiționau aplicantul ca după absolvire să se angajeze și să rămână angajat în mediul rural timp de 5 ani. În caz contrar, absolvenții ar fi urmat să returneze sumele primite ca bursă de la stat. A fost un sistem întrucâtva asemănător celui din MAPN, unde absolvenții de Liceu Militar și Academie Militară care după absolvire “dezertează” din sistem, trebuie să returneze toate sumele cheltuite de stat pentru școlarizarea lor, de la bocanci, până la ciorba din farfurie. Diferența este că armata este un domeniu bine remunerat și care oferă o serie de privilegii celor care aleg cariera militară, încât e incomparabil mai apetisant decât bursele rurale.

Ministrul Educației: Bursa era prea mică

Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a declarat pentru revista Agrointeligența că ideea de bursă rurală este una foarte bună, doar că modul în care a fost implementată în trecut e unul greșit: “În primul rând cuantumul bursei, de doar 350 de lei/lună, a fost unul demotivant pentru posibilii aplicanți. Din acest motiv au fost și foarte puține persoane înscrise în acest program de burse. Cei mai mulți aplicanți au fost din categoria dascălior de țară care aveau salarii reduse și care au decis să facă o facultate în paralel cu serviciul și în felul ăsta să și primească niște bănuți în plus care să le rotunjească veniturile. Problema este că ei erau oricum angajați în mediul rural și prin înscrierea în program, satul românesc nu a beneficiat de vreun aflux de forță de muncă calificată, ci erau aceeași oameni, care eventual nu au plecat. Înseamnă că aceste burse, deși interesante ca concept, prin modul de implementare nu au reprezentat un câștig pentru mediul rural”.

Abordare diferită din toamnă

Modul în care ministrul Sorin Cîmpeanu intenționează să relanseze din toamnă acest program de burse pentru studenții din mediul rural, are un unghi de abordare diferit: “Consider că o sumă realistă pentru o astfel de bursă este cea de 1.000 de lei/lună, sumă care însă, dată fiind puterea economică a României e una greu de suportat de la buget. Din acest motiv, nici măcar bursele de merit și de studii, care prin lege ar trebui să acopere aceste costuri de subzistență, nu reușesc să o facă în prezent. Însă, în urma discuțiilor cu Ministrul Fondurilor Europene referitor la bursele pentru studenții din mediul rural, am ajuns la concluzia că putem introduce și o componentă europeană care să acopere o parte din bursa totală. Însă aici există o problemă, în cazul în care de pildă un bursier nu și-ar îndeplini condițiile asumate prin contractul de bursă, caz în care ar trebui să returneze banii și lucrurile se complică, când e vorba de neîndeplinirea obligațiilor contractuale atunci când se accesează fonduri UE. Din acest motiv am convenit ca e mai viabilă soluția de stimulare a angajării tinerilor cu studii superioare în mediul rural, prin acoperirea pentru un număr de ani a unei fracții consistente din salariul pe care un angajator cu sediul social în mediul rural îl plătește angajatului, dacă acesta e absolvent de facultate și provine din mediul rural. O bună parte din această subvenție va fi acoperită din componentă europeană. Măsura nu e facil de implementat, însă eu preconizez că există șanse să fie implementată până în toamnă”.