Ordonanță adoptată de Guvern: Amendă de 30.000 de lei pentru cei care hrănesc urșii și intervenții rapide în caz de atac
Violina Gorcinschi-Jitaru – Agrointeligența
Noi măsuri pentru protejarea oamenilor și gestionarea responsabilă a urșilor din localități luate de Ministerul Mediului. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a adoptat un act normativ prin care se arată măsurile necesare pe care trebuie să le întreprindă autoritățile, pentru a interveni imediat în cazul atacurilor de urși. De asemenea, s-au stabilit și amenzi usturătoare pentru cei care hrănesc urșii, de până la 30.000 de lei.
Guvernul României a adoptat, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea OUG nr. 81/2021, actul normativ care reglementează intervenția imediată în cazurile de prezență sau atac ale urșilor bruni în localități.
„Această ordonanță oferă autorităților instrumentele legale pentru a acționa rapid și eficient în fața unei situații care a devenit critică. Ne confruntăm cu tot mai multe cazuri în care urșii ajung în curțile oamenilor sau pe străzile localităților. Este o situație care pune presiune pe comunități, dar și pe echipele de intervenție. Cu această reglementare, găsim un echilibru între a proteja urșii, dar și a asigura siguranța cetățenilor. Practic, oferim autorităților locale claritate, responsabilitate și acțiune imediată. Ursul brun rămâne o specie strict protejată, dar intervențiile trebuie adaptate realității din teren”, a declarat Diana Buzoianu, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor.
Măsuri rapide pentru autorități în caz de atac al urșilor
Noua reglementare are ca scop creșterea gradului de siguranță a populației, reducerea numărului de incidente grave și clarificarea procedurilor de intervenție în situațiile de urgență, atunci când viața oamenilor sau bunurile acestora sunt puse în pericol.
Forma adoptată de Guvern aduce o procedură mai simplă, mai rapidă și mai aplicabilă imediat, prin: definirea „ursului habituat”, clarificarea sau simplificarea intervenției în intravilanul localităților, sancționarea hrănirii urșilor, introducerea comunicării electronice în echipe dar și clarificarea fluxului de finanțare.
Printre principalele modificări introduse de noua ordonanță se numără:
- Intervenția rapidă în intravilan prin care se elimină obligativitatea acționării graduale în cazul urșilor semnalați în interiorul localităților, echipele putând interveni imediat prin metoda adecvată: alungare, tranchilizare, relocare sau, dacă situația o impune, împușcare/eutanasiere;
- Definirea „ursului habituat”, acel exemplar care, prin contact repetat cu oamenii, și-a pierdut frica naturală și reprezintă un pericol real pentru populație;
- Protejarea femelelor cu pui – în situațiile în care o femelă este extrasă, puii acesteia vor fi relocați de urgență în centre specializate de reabilitare;
- Simplificarea procedurilor birocratice – primăriile pot încheia un singur contract de permanență și intervenție cu un medic veterinar de liberă practică, pentru a asigura acțiunea rapidă și coordonată în teren.
Citește și: 43 de urși care produc pagube agricole și amenință viața oamenilor vor fi recoltați din județul Mureș
Amenzi usturătoare pentru cei care hrănesc urșii
Ordonanța introduce și sancțiuni ferme pentru hrănirea urșilor în libertate, o practică periculoasă și tot mai des întâlnită în zone turistice precum Transfăgărășanul, Bucegii sau alte arii montane. Hrănirea exemplarelor sălbatice le modifică acestora comportamentul natural, le reduce frica de om și le atrage în localități, crescând riscul de atacuri. Astfel de gesturi aparent inofensive au dus, în ultimii ani, la numeroase incidente grave. De acum, orice persoană care hrănește un urs în libertate riscă amenzi între 10.000 și 30.000 de lei.
„Este un mesaj clar: urșii nu sunt animale de spectacol, iar protejarea lor începe cu păstrarea distanței. Hrănirea lor înseamnă punerea în pericol a vieților omenești și a speciei însăși”, a mai subliniat ministra Diana Buzoianu.
Prin aceste modificări, MMAP urmărește reducerea riscurilor pentru populație, restabilirea echilibrului în relația om–faună sălbatică și prevenirea comportamentelor care favorizează habituarea urșilor.
