Cum se vor împărți banii din ”pușculița” fermierilor. Ședință de lucru cu asociațiile de fermieri

Pușculița fermierilor, așa cum am numit noi, la Agrointeligența – AGROINTEL.RO, sumele adunate din reținerea de 3% din subvențiile fermierilor, a fost în discuție astăzi la București, la o ședință a ministrului Agriculturii cu formele asociative. Ministrul Florin Barbu a discutat cu principalele forme asociative din agricultură, precum și cu reprezentanți ai unor companii de asigurări pentru a analiza posibilitățile de dezvoltare a instrumentelor de gestionare a riscurilor în cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, în noul context legislativ, conform unui comunicat al ministerului.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat că astăzi, miercuri – 19 noiembrie a avut loc o întâlnire între ministrul Florin Barbu și principalele forme asociative din agricultură. Conform sursei citate, la discuții au participat și secretarul de stat Emil Dumitru, directorul general al Autorității de Management pentru PNDR, Dana Rebega, directorul general al APIA, Gabriela-Nicoleta Andrei, Directorul Autorității Naționale Fitosanitare, Romeo Șoldea, precum si reprezentanți ai Autorității de Supraveghere Financiară.

Conform MADR, subiectul a fost analizat în contextul acordului politic recent dintre Parlamentul European și Consiliu privind pachetul de simplificare a PAC pentru reducerea sarcinii administrative pentru fermieri. Aceasta a fost prima întâlnire dedicată creionării unui mecanism îmbunătățit de gestionare a riscurilor, adaptat noilor cerințe europene și nevoilor reale ale fermierilor.
”În urma discuțiilor, s-a agreat ca Autoritatea de Management pentru Planul Strategic să elaboreze un prim draft al mecanismului, urmând ca detaliile tehnice să fie analizate în cadrul unui grup de lucru dedicat. La finalul întâlnirii, ministrul a subliniat ca are permanent în atenția sa crearea de instrumente care să vină în sprijinul real al fermierilor, pentru a le crește competitivitatea, contribuind astfel la dezvoltarea sectorului agricol, în ansamblul său”, se mai arată în comunicat.
Peste 112 de milioane de euro, în ”pușculița” fermierilor. Rețineri de 3% din subvenția de bază pe suprafață
Începând din 2023, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a reținut un procent de 3% din plățile directe autorizate anual pentru beneficiari pentru un fond de criză dar banii nu au fost utilizați până în prezent. Conform datelor transmise de APIA la solicitarea Agrointeligența-AGROINTEL.RO, banii reținuți din subvențiile fermierilor pentru instrumentul de sprijin al agricultorilor afectați de pierderi ale producției agricole prevăzut în cadrul intervenției DR 32 din PS 2023-2027 se află într-un cont deschis la Trezorerie și nu au fost încă utilizați. Suma reținută în campaniile de plăți din 2023 și 2024 se ridică la 112.613.036,57 de euro.
Ministerul a comunicat și dacă ia în calcul să acorde compensații pentru secetă, fermierilor care au avut pierderi din cauza lipsei precipitațiilor.
”Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) analizează permanent posibilitățile de sprijinire a fermierilor afectați de secetă și alte calamități naturale, în cadrul instrumentului de gestionare a riscurilor instituit (intervenția DR-32). MADR a solicitat oficial, inclusiv în cadrul Consiliului de miniștri ai agriculturii, modificarea cadrului european astfel încât pierderile să poată fi cuantificate în funcție de suprafața afectată (hectar eligibil), ceea ce ar permite o aplicare mai simplă și mai eficientă a sprijinului. Comisia Europeană a publicat, în primăvara acestui an, o propunere de modificare a Regulamentului 2021/2115, aflată în prezent în analiză la nivelul Consiliului și Parlamentului European, care acordă o mai mare flexibilitate statelor membre. Conform art. 76(5), pragul de 20% din producția medie a fermelor se poate calcula, în cazul instrumentelor sectoriale, fie la nivel de exploatație, fie la nivelul activității exploatației din sectorul în cauză, fie în raport cu suprafața specifică asigurată. Până la finalizarea acestui proces legislativ, MADR analizează soluții alternative de sprijin, inclusiv elaborarea unei scheme de subvenționare a dobânzii pentru fermierii afectați de secetă și alte calamități naturale, schemă care urmează a fi discutată și analizată cu serviciile de specialitate din cadrul Comisiei Europene”, a arătat MADR într-un răspus transmis în luna august.
În ceea ce privește, acordul politic la care au ajuns luni – 10 noiembrie, Parlamentul European și Consiliul cu privire la pachetul de simplificare a PAC pentru a reduce sarcina administrativă, a simplifica schemele de plată și a stimula competitivitatea fermierilor, acesta prevede că fermierii vor putea fi despăgubiți printr-un nou tip de plăți de criză din Pilonul II, în urma dezastrelor naturale, a fenomenelor climatice nefavorabile, epidemiilor de boli ale animalelor sau a evenimentelor catastrofale.





